Convorbirea a treisprezecea
Despre copii si tineretul crestin
365 Care este modelul, prototipul ideal pe calea vietii noastre crestine ?
Este Insusi Iisus Hristos Mantuitorul lumii. Sa mergem dupa putere pe urmele
Lui, spre a nu pierde calea vietii care duce la mantuire. Dupa Hristos, cele
mai desavarsite modele sunt sfintii, incepand cu Maica Domnului. Sa le urmam
exemplele vietii.
366 In ce fel sfintii si parintii nostri duhovnicesti ne pot fi modele vii de
urmat pe calea mantuirii ?
Marele Apostol Pavel, cand trecea prin cetati, invata pe crestini sa pazeasca
invataturile randuite de Apostoli si de preotii din Ierusalim (Fapte 16, 4).
In alt loc zice : " Va mai rugam, fratilor, sa avea luare aminte pentru cei
ce se ostenesc intru voi, pentru cei ce va carmuiesc intru Domnul si bine va
sfatuiesc, si pentru munca lor sa-i socotiti pe ei vrednici de prisoselnica
dragoste " (I Tesaloniceni 5,12-13). In alta Epistola zice : " Aduceti-va aminte
de mai-marii vostri care v-au grait cuvantul lui Dumnezeu, ca privind cu luare
aminte cum si-au incheiat viata, sa le urmati credinta" ( Evrei 13, 2 ). Vezi
ce zice ? Sa privim cu luare aminte la parintii si inaintasii nostri cum si-au
incheiat viata. Adica daca viata lor a fost lumina si pilda pana la mormant
pentru noi toti, atunci sa le urmam credinta. Se poate ca cineva din parintii
nostri, oricat de evlavios ar fi si tare, sa se schimbe din asezarea lui cea
buna si duhovniceasca si sa devina rau si smintitor. Or, aceluia nu trebuie
a-i urma, ca nu impreuna cu el sa ne pierdem sufletul. Iar daca acela a dus
lupta cea buna pana la sfarsit, si in viata cinstita si duhovniceasca s-a sfarsit,
aceluia sa-i urmam. Asa au fost sfintii lui Dumnezeu Apostolii, Mucenicii si
Cuviosii Parinti pe care Biserica ii cinsteste de mii de ani si le urmeaza invataturile
pline de sfaturi Si mantuitoare de suflet. Acestia, dupa cuvantul Domnului,
au fost faclii aprinse pe pamant si au rabdat pana in sfarsit ispite si necazuri
pentru Hristos. Pentru aceea au si luat cununa vietii de veci, fiindca " lupta
cea buna s-au luptat si calatoria au savarsit" dupa voia Domnului.
Toti Sfintii si Cuviosii Parinti canonizati de Biserica lui Hristos ne sunt
modele de urmat pe calea mantuirii fara nici o indoiala. De aceea suntem datori
a-i cinsti cu toata evlavia si a le urma dupa putere, rugaciunea, postul, curatia,
smerenia, blandetea, mila, sfatul si jertfa. La fel, sa urmam si viata curata
si binecuvantata a parintilor nostri trupesti care ne-au nascut si a duhovnicilor
si parintilor nostri care ne-au unit cu Hristos si ne-au ajutat cel mai mult
pe calea mantuirii.
367. Ce trebnie sa invatam mai intai de la sfinti ? Dar de la parintii nostri
duhovnicesti, care ne-au crescut si au adormit in Domnul ?
De la sfinti sa invatam mai ales marea lor iubire pentru Dumnezeu, statornicia
lor in dreapta credinta, curajul cu care marturiseau pe Hristos si sfintenia
desavarsita a vietii lor, iar de la parintii nostri duhovnicesti sa invatam
blandetea si dragostea cu care ne-au crescut si ne-au vorbit de Dumnezeu, ravna
lor pentru biserica si rugaciune si mila cu care ajutau pe toti oamenii la mantuire.
368. In ce masura copiii, prin nerautatea si curatia lor, ne pot fi modele spre
o viata curata si duhovniceasca ?
Sfantul Apostol Pavel zice ca de la copii putem lua numai nerautatea si nevinovatia
lor, dar nu si intelegerea lor prunceasca. " Fratilor, spune el, nu fiti copii
cu mintea. Adica fiti copii cu nerautatea. La minte, insa fiti desavarsiti "
(I Corinteni 14, 20). De la prunci putem lua pilda smerenia, dupa cum a zis
Domnul : " Cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare
intru Imparatia cerurilor" (Matei 18, 4). Iar daca cineva, prin darul lui Dumnezeu,
va ajunge sa fie desavarsit cu mintea si intelegerea si sa aiba nerautatea,
smerenia si curaitia pruncilor, acesta cu adevarat a ajuns la culmea nepatimirii
si poate sa fie pilda de urmat pe calea mantuirii.
369. Cuvintele lui Hristos " Lasati copiii sa vina la Mine, ca a unora ca acestia
este Imparatia cerurilor, ( Matei 19,14) este o porunca pentru noi toti sau
numai un un indemn ?
Aceste cuvinte sunt o porunca pentru noi toti care vrem sa ne mantuim, si sa
ne silim sa avem inima smerita si nevinovata de copii. Dar vezi ca nu a zis
ca numai a acestora este imparatia cerurilor, ci : " a unora ca acestia " .
Adica toti care prin darul lui Dumnezeu si prin lucrarea faptelor bune ajung
la masura curateniei si a nevinovatiei pruncilor, vor dobandi imparatia cerurilor.
Aceasta porunca priveste si pe parintii trupesti. Ca au prima datorie fata de
copii sa le dea viata, sa-i lase sa vina la viata, iar nu sa-i omoare. Apoi
au porunca sa-si creasca copiii in credinta si in frica de Dumnezeu, in rugaciune
si in viata curata. De vor face asa, copiii lor vor creste bine, vor purta in
ei pe Hristos si vor urma toata viata lui Hristos. In felul acesta vor implini
si ei porunca Domnului : " Lasati copiii sa vina la Mine !" .
370. Copiii botezati si nevinovati sunt mai buni la Dumnezeu decat monahii si
crestinii desavarsiti ? Ce asemanare este intre copii si cei desavarsiti ?
Mai mare plata de la Dumnezeu au monahii si crestinii care vor castiga nevinovatia
si curatenia pruncilor prin lupte si osteneli, decat copiii botezati ai crestinilor.
Caci copiii numai prin darul Prea Sfantului Duh de la Botez au luat desavarsirea,
fara de osteneala proprie. Iar crestinii si monahii buni au rabdat pana la moarte
necazurile, scarbele si durerile veacului de acum si prin rabdarea lor au dobandit
sufletele lor (Luca 21,19; Romani 12,12; Efeseni 4, 2; Tit 2, 2).
371. De ce totusi Mantuitorul cheama pe copii la Sine inaintea tuturor oamenilor
si ni-i da drept modele de desavarsire ?
Mantuitorul nostru Iisus Hristos, fiind Insusi izvorul nemarginit al dragostei,
al curatiei si al nevinovatiei, din dragostea Sa cea nemarginita iubeste pe
copii pentru nevinovatia lor si ii cheama la Sine, ca sa ne dea noua pilda spre
a urma cu fapta curatenia, nevinovatia si nerautatea pruncilor si a copiilor
curati. Prin cuvintele : " Lasati copiii sa vina la Mine" , Domnul ne arata
ca El iubeste pe copii si nevinovatia lor si cu pilda ne indeamna pe toti sa
fim ca ei.
372. Copiii nevinovati care se duc la Domnul de mici, pot fi considerati sfinti
si deci modele de urmat pentru noi ?
Pot fi considerati sfinti si modele de urmat pentru noi cat priveste nevinovatia
si curatia lor, dar nu si lupta si suferinta pentru lucrarea poruncilor lui
Dumnezeu. Caci ei au intrat in imparatia cerurilor numai pentru nevinovatia
vietii, nu si pentru ostenelile faptelor bune pe care le-au indurat cu barbatie
sfintii lui Dumnezeu, care prin multe suferinie si prigoane pentru Hristos au
dobandit viata vesnica (Matei 5,10-13; Fapte 14, 22; II Corinteni 4,17; II Tesaloniceni
1, 5).
Mantuitorul nostru Iisus Hristos a zis : " De nu va veti intoarce si de nu vep
fi ca pruncii, nu veti intra intru imparatia cerurilor" (Matei 18, 3). Dar la
aceasta nevinovatie si curatenie a pruncilor, sfintii lui Dumnezeu prin mari
lupte, osteneli si chinuri, au ajuns.
373. Ce raspuns greu vor da inaintera Domnnului acei parinti trupesti si sufletesti
care smintesc pe fiii lor si nu poarta grija de mantuirea sufletelor lor ?
Parintii trupesti si sufletesti, care smintesc prin faptele si cuvintele lor
pe fiii si fiicele lor si nu poarta grija de mantuirea sufletelor lor, au asupra
lor " vaiul" spus de Mantuitorul : " Vai lumii pentru sminteli !... Dar mai
vai de cel prin care vine sminteala !... Acela mai bine si-ar lega o piatra
de moara de grumaz si sa se arunce in adancul marii" (Matei 18, 6-7 ). Prin
greutatea pietrei de moara se arata cat de greu este pacatul smintelii, care
aduce pierderea tuturor celor ce s-au smintit.
Iar pentru nepurtarea de grija a parintilor trupesti si sufletesti privind calauzirea
copiilor si crestinilor pe calea mantuirii, acestia vor lua osanda lui Eli preotul
care nu a purtat de grija de cei doi fii ai sai, Ofni si Finees, lasandu-i sa
faca multe rautati inaintea Domnului. Din aceasta nepurtare de grija si-a pierdut
viata si sufletul atat preotul, cat si fiii sai, iar sicriul Legii Domnului
a fost luat in robie de Filisteni (I Regi 4,18-20; I Regi 2,13-18).
374. Se stie ca cei mai loviti si biruiti de ispitele veacului nostru sunt copiii
si tinerii, fiii nostri sufletesti. Cine poarta aceasta vina pentru caderea
si slabirea lor spiritnala ? Ce ar trebui sa facem pentru salvarea si calauzirea
lor pe calea cea buna ?
Cea mai mare raspundere pentru catehizarea si povatuirea copiilor, a tinerilor
si a fiilor nostri sufletesti o poarta parintii lor trupesti si duhovnicesti.
Datoriile principale ale parintilor catre copiii lor sunt acestea :
- A-i iubi (Tit 2, 4);
- A-i invata Legea lui Dumnezeu (Exod 12, 26-27), adica dreapta credinta si
faptele bune;
- A-i invata frica lui Dumnezeu ( Facere 18, 19; Deuteronom )
- A le povesti lucrurile cele minunate ale lui Dumnezeu (Exod 10, 2;13,14);
- A le povesti judecatile lui Dumnezeu (Ioil 1, 3);
- A-i invata cu ascultarea si supunerea (Pilde 4, 3-4);
- A-i conduce spre tot lucrul bun (I Timotei 3, 4); a-i deprinde de mici rugaciunca,
ascultarea de Biserica, smerenia, viata curata;
- A-i mustra cand gresesc (I Regi 2, 23);
- A-i indrepta si a-i pedepsi (Deuteronom 8, 5; Pilde 3,12;13, 24);
- A nu-i intarata (Efeseni 6, 4; Coloseni 3, 21);
- A se ruga lui Dumnezeu pentru binele lor spiritual si material (Facere 17,18;
I Paralipomena 29,18);
- A-i compatimi, adica a plange cu ei (Psalm 102, 13), cand sunt in suferinta
si a nu-i sminti;
- A le da pilda buna cu viata lor (IV Rcgi 14, 3; 15, 3; II Paralipomena 34,
2).
Acestea si altele de acest fel sunt datoriile parintilor trupesti fata de fiii
lor. Dar si parintii duhovnicesti, ca : arhiereii, staretii de manastiri si
schituri, preotii de la parohii, dascalii Bisericii, nasii de botez, de cununie
si de calugarie si toti care au fii sufletesti sub a lor ascultare, au mare
grija si mare raspundere pentru formarea si cresterea duhovniceasca a fiilor
lor sufletesti, spre slava lui Dumnezeu, stiind ca un singur suflet este mai
scump decat toata lumea, precum a zis Domnul (Matei 16, 26; Marcu 8, 36-37;
Luca 9, 25). Nepasarea si negrija pastorilor duhovnicesti si trupesti pentru
cresterea si indreptarea fiilor lor sufletesti le pedepseste aspru Domnul Dumnezeusi
in veacul de acum si in cel viitor, cum citim in Sfanta Scriptura !
375. Cum trebuie si cum putem ajuta mai mult pe copiii si pe fiii nostri sufletesti
sa urmeze lui Hristos, sa stea la picioarele Lui si chiar sa se invredniceasca
a-L purta pe Hristos in inima lor ?
Vom putea ajuta spre mantuire pe fiii nostri trupesti si sufletesti numai daca
noi si parintii nostri trupesti si sufletesti ne vom face datoria dupa cele
aratate la intrebarea de mai sus. Dar mai ales daca le vom da pilda nu numai
cu vorba, ci si cu fapta si cu trairea, dupa invatatura Sfintilor Parinti care
zic : " Taci tu, sa vorbeasca lucrurile tale" . Sfantul Isaac Sirul zice : "
Mustra si invata pe altii, nu numai prin cuvant, ci prin puterea lucrarii tale
" . Tot el, aratand ca pilda vietii zideste si foloseste pe altii mai mult decat
cuvantul cel frumos si mestesugit, zice : " Altul este cuvantul din lucrare
( experienta ) si altul este cuvantul cel frumos si fara de iscusinta lucrarii.
Cuvantul din lucrare este camara nadejdii, iar intelepciunea cea nelucratoare
este amanet al rusinii " (Filocalia vol.X, Cuvantul 1). Am insemnat aici aceste
cuvinte ca sa arat ca cea mai mare si mai puternica invatatura data copiilor
si fiilor nostri duhovnicesti nu este numai vorba, ci pilda vietii prin lucrare.
Ca toti ne grabim la invatat, dar fericit este in viata cel ce tace si face.
Dumnezeiescul Parinte Ioan Gura de Aur zice : " Cuvantul de multe ori tare strigand
pe multi i-a suparat, iar fapta buna cea lucratoare si tacand pe toti ii foloseste...
De aceea, fratii mei, daca ne-ar ajuta mila lui Dumnezeu, macar cu varful degetului
sa ne atingem de cele ce invatam pe altii prin cuvant. Insa daca vorbim altora
din lucrare, atunci cuvintele noastre au putere, ridica pe multi din pacate
prin pocainta, si-i fac fii ai lui Dumnezeu dupa har. De aceea sunt atatea drame
si copii rai, neascultatori in familiile noastre, pentru ca cei dintai care
smintesc pe copii sunt, chiar parintii. Sau daca ii invata cu cuvantul, ii ucid
cu viata lor rea, mai ales cu betia, desfraul, necredinta, cearta, lipsa de
la biserica si hulirea lui Dumnezeu. Copiii si fiii nostri sufletesti trebuie
sa ne vada totdeauna blanzi la cuvant; smeriti in comportare, milostivi la inima,
nelipsiti de la biserica, legati mai mult de Dumnezeu decat de cele pamantesti
si infranati de la toate cele rele. Dar mai presus de toate sa ne vada ca traim
cu totii in dragoste, care este cununa tuturor faptelor bune. Cine iubeste din
inima pe oameni, acela are pe Hristos in inima. Iar cuvantul care iese din inima,
patrunde in inimile tuturor. De vom face asa, vom fi ca o lumina in sfesnic
si vom fi binecuvantati de Dumnezeu cu multi si buni fii sufletesti pe pamant,
iar in cer cu viata vesnica.
376 Cum vedeti o indreptare a tinerei generatii de azi, atat de lovita de necredinta,
de sexualitate, de alcoolism si secte ?
Daca va avea crestinul in viata sa doua ziduri : frica de Dumnezeu in dreapta
sa si frica mortii in stanga sa, atunci fiecare si-ar indrepta viata sa inaintea
lui Dumnezeu. Marele prooroc David zicea : " De-a pururea vad pe Dumnezeu inaintea
mea, ca de-a dreapta mea este ca sa nu gresesc" (Psalm 15, 8). Iar in alt loc
scrie : " Fiule, adu-ti aminte de cele mai de pe urma ale tale si in veac nu
vei gresi" (Sirah 7, 38). Inca este scris : " Cu frica de Dumnezeu se abate
de la rau tot omul" (Pilde 16, 6). Iar Sfantul Vasile cel Mare zice : " Cea
mai inalta filosofie pentru om este sa aiba moartea neincetat inaintea ochilor
sai " . Asadar, tot omul - fie el tanar sau batran - de va calatori intre aceste
doua ziduri, adica intre frica de Dumnezeu si frica de moarte, nu se va abate
in viata nici la stanga, nici la dreapta, ci va merge drept, cu cumpatare si
cu mare intelepciune spre Dumnezeu. Daca atat parintii trupesti, cat si cei
duhovnicesti si-ar face cu frica de Dumnezeu datoriile lor, dupa invatatura
Sfintei Scripturi, mai mult ar ajuta la indreptarea tinerilor si a copiilor
pe care ii au ca un dar de la Bunul Dumnezeu si pentru care vor da mare si greu
raspuns in ziua cea mare a judecatii de apoi.
377. Care este marea responsabilitate a Bisericii pentru oameni in general si
pentru crestini in special, spre a-i ajuta pe calea mantuirii ?
Marea raspundere a Bisericii fata de fiii ei, fata de toti crestinii si necrestinii
este aceeasi dintotdeauna : de a propavadui Evanghelia in lume, de a boteza
in numele Prea Sfintei Treimi, de a creste si hrani duhovniceste pe cei ce cred,
de a se ruga intotdeauna pentru toti oamenii (I Timotei 2, 2). Grija Bisericii
este de a apara dreapta credinta in lume si a forma buni preoti predicatori
care sa cunoasca bine invataturile Sfintei Scripturi, invataturile patristice,
canoanele Apostolilor, ale celor sapte Sinoade Ecumenice si cele ale sfintilor,
apoi invatatura de credinta si puterea disciplinara a Bisericii spre indreptarea
celor rai si razvratiti de la dreapta credinta. Dar mai presus de toate Biserica
lui Hristos trebuie sa se roage prea milostivului Dumnezeu sa pazeasca lumea
si tara de razboaie, de cutremure, de foamete, de dezbinare, de tot felul de
secte si patimi care ucid sufletele oamenilor si dezbina familia crestina. Sa
cerem in rugaciunile noastre pastori cat mai buni ca sa carmuiasca bine corabia
Bisericii, mame credincioase ca sa nasca si sa creasca copii eredinciosi si
peste tot oameni iubitori de Dumnezeu si de dreapta credinta.
378. Dupa cum se stie, familia crestina trece printr-o criza tot mai mare. In
parte si-a pierdut caracterul sacru de taina divina, devenind pentru unii un
contract social, caci a slabit mult credinta in Dumnezeu, cat si increderea
intre soti, iar copiii au devenit o povara grea pentru parinti. Ce sfaturi duhovnicesti
propuneti pentru intarirea crestina a familiei in Biserica Ortodoxra ?
Criza vietii de familie este un fenomen general in lume, ca urmare a slabirii
credintei in Dumnezeu. Mijloacele de intarire a familiei crestine sunt cele
cunoscute din totdeauna : mai multa credinta in Dumnezeu, mai multa rugaciune,
post, spovedanie regulata, Sfanta Impartasanie cu randuiala, citirea cartilor
sfinte si nastere de copii. Toate acestea salveaza familia. Dar despre acestea
cred ca au grija mai mult decat noi cei randuiti de Dumnezeu sa conduca Biserica
pe calea mantuirii. Noi, calugarii, sa luam aminte de cele ce am fagaduit lui
Dumnezeu la calugarie si pe cat ne ajuta mila Domnului sa ne silim a fi de folos
si celor de afara, adica tuturor crestinilor si necrestinilor. Mai intai sa
nu-i smintim cu slabiciunile noastre, apoi sa ne rugam Bunului Dumnezeu, Prea
Curatei Sale Maici si tuturor Sfintilor Lui sa ne ajute si noua si lor sa strabatem
cu bine calea cea sfanta a mantuirii. Sa ne aducem aminte de cuvantul Domnului
nostru Iisus Hristos care zice : " Putin aluat dospeste toata framantatura"
(Galateni 5, 9). Daca si noi, si bunii crestini pe care numai Dumnezeu ii stie
si le cunoaste inimile, ne vom sili sa fim aluat bun, speram ca pe multi ii
vom face buni cu mila si ajutorul tatalui ceresc Care nu voieste moartea pacatosului.
Ramane totul la mila, ajutorul si indurarea Prea Bunului Dumnezeu. El va lumina
si indrepta cum stie pe cei pe care noi ii socotim pierduti. Sa ne aducem aminte
si ce a zis Dumnezeu marelui prooroc Ilie cand credea ca a ramas singur prooroc
in Israel. Iar Dumnezeu i-a spus ca mai are sapte mii de barbati alesi care
nu si-au plecat genunchii lui Baal si a caror gura nu l-au cinstit pe el (III
Regi 19,18). Asadar, noi suntem praf si cenusa si nu stim cati robi ascunsi
are Dumnezeu in tara noastra si in toata lumea Sa si nu stim in ce chip poarta
El grija de mantuirea sufletelor omenesti.
379. Pentru intarirea credintei si increderii intre soti, ce sfaturi parintesti
dati ?
Si la acestea voi raspunde cu marturiile Sfintei Scripturi. Mai intai voi arata
care sunt datoriile barbatilor fata de femeile lor legitime pe care le-au luat
cu randuiala crestineasca :
- A le iubi, atat fireste cat si duhovniceste, (Facere 24, 6; Efeseni 5, 25;
28, 33; Galateni 3,19);
- A le cinsti (I Petru 3, 7);
- A le fi credinciosi (Pilde 5,18-20; Maleahi 2,14-15);
- A trai cu ele in toata viata lor (Facere 2, 24; Matei 19, 39; I Corinteni
7,11; Efeseni 5, 31);
- A le mangaia (I Regi 1, 8).
Barbatii credinciosi sunt datori sa-si ia sotii credincioase, nu de alta lege,
ca sa li se dezbine familia (Facere 24, 3; 28,1 ).
Barbatii trbuie sa-si cinsteasca sotiile lor ca pe ei insisi ( Facere 2, 23;
Maleahi 2,15; Matei 19, 5-6; Efeseni 5, 28 ). Cat priveste datoriile barbatilor
credinciosi fata de sotiile lor neconvertite la crestinism, sa se urmeze sfatul
dat de Sfantul Apostol Pavel in Epistola 1 catre Corinteni (7,12;14, 6).
Datoriile femeilor catre barbatii lor sunt acestea :
A-i iubi (Tit 2, 4); a-i respecta (Efeseni 5, 33); a le fi credincioase ( I
Corinteni 7, 3; 5, 39 ); a le fi supuse (Facere 3,16; I Corinteni 14, 34; Efeseni
5, 22-24; Galateni 3, 18; I Timotei 2, 11-12 ); a le naste copii si a-i creste
in frica Domnului.
Aici vedem ca marele Apostol Pavel in Epistola sa catre Coloseni zice : " Femeilor,
fiti supuse barbatilor vostri, precum se cuvine intru Domnul " (Coloseni 3,
18). Asadar, femeile sa se supuna barbatilor precum se cuvine intru Domnul,
iar daca vreun barbat tiran, rau si patimas ar obliga femeia sa la pacate grele
de desfranare, la avorturi, sau ar opri-o sa nu faca copii, sau ar sili-o la
alte pacate grele si fara de lege, atunci femeia este datoare a nu se supune
barbatului, caci aceasta supunere a ei nu este " precum se cuvine intru Domnul
" , ci este o supunere diabolica care ii duce pe amandoi in osanda. Intre datoriile
femeilor fata de barbati sunt si acestea : ele nu trebuie sa se infrumuseteze
cu podoabe si haine scumpe care smintesc barbatii si alunga Duhul Sfant de la
ele ( Timotei 2, 9; I Petru 3, 3 ), ci sa se impodobeasca cu fapte bune ca :
smerenia, evlavia, rugaciunea, blandetea si milostenia ( Timotei 2, 9; I Petru
3, 4 ); sa poarte imbracaminte simpla ( Timotei 2, 9-10) ; sa faca cinste sotilor
lor (Pilde 31, 23;1 1, 6).
Iar ca sfaturi duhovnicesti personale pentru buna armonie familiei crestine,
recomand urmatoarele : cei doi soti sa fie oameni credinciosi, sa se roage regulat
seara si dimineata, sa aiba in casa carti sfinte, sa participe in sarbatori
la Sfanta Liturghie, sa tina dupa putere sfintele posturi si sa se spovedeasca
in fiecare post Cei doi soti sa aiba ca duhovnic un parinte bun, bland si intelept
: Acelasi lucru sa-l faca si cu copiii lor. In familia unde stapaneste Dumnezeu,
credinta, dragostea, rugaciunea, evlavia si viata curata acolo domneste bucuria
vietii, intelegerea, pacea Duhului Sfant ; armonia duhovniceasca. Iar in casa
unde stapaneste betia, desfraul, avortul, necredinta, vrajitoria si razbunarea,
acolo intra diavolul, cearta, divortul si moartea. Fiecare din cei doi soti
sa-si alega calea vietii, a convietuirii familiale crestine. Un rol mare la
salvarea crizei din viata de familie il are Biserica si preotul de parohie.
Apoi duhovnicul, cartile sfinte si rugaciunea.
380. In cazuri de conflicte intre soti, ce trebuie sa faca ei pentra impacare
si evitarea divortului ?
Cel dintai lucru, trebuie sa se impace, sa-si ceara iertare unul de la altul.
Apoi sa se spovedeasca amandoi de tot ce au gresit si sa primeasca cu bucurie
sfatul duhovnicului si canonul dat :
Si mai ales sa staruiasca in rugaciune, ca prin rugaciune, mai mult decat prin
orice virtute, se castiga dragostea de Dumnezeu si de aproapele, cum spune Sfantul
Maxim Marturisitorul in Filocalie, volumul II.
Pentru a se izgoni ura si razbunarea dintre soti, ei amandoi trebuie sa se roage
unul pentru altul, sa-si aduca aminte de cuvintele Domnului Care zice : " Iubiti
pe vrajmasii vostri, faceti bine celor care va urasc, rugati-va pentru cei ce
va blestema pe voi" ( Matei 5, 44 ), sa urmeze si cuvantul Sfantului Apostol
Pavel, care zice : " Soarele sa nu apuna intru mania voastra" ( Efeseni 4, 26
) si sa nu uite ca " prieten adevarat este acela care indura necazurile, nevoile
si nenorocirile aproapelui, ca pe ale sale, cand acela este incercat, fara zgomot
si fara tulburare " . Am zis sa se roage sotii unul pentru altul cand vin neintelegerile
intre ei, caci cu cat se roaga cineva din suflet pentru cel ce il defaima, cu
atat Dumnezeu le arata adevarul celor ce se smintesc. Rugaciunea pe care o face
cineva pentru binele celui ce l-a suparat alunga din mijloc ura si aduce dragostea
lui Dumnezeu intre ei. Apoi prietenia adevarata si dragostea duhovniceasca se
face statornica intre soti, daca ei vor fi hotarati in inima lor sa rabde unul
de la altul toate necazurile vietii. Numai atunci vor ajunge la acea fericita
porunca, care zice :
" Purtati sarcina unul altuia si asa veti plini Legea lui Hristos" (Galateni
6, 2).
381. Ce sfaturi evanghelice dati parintilor care nu vor sa nasca copii si recurg
la avorturi si alte practici ucigase ?
Cei ce-si ucid copiii sunt impotriva vietii create de Dumnezeu, impotriva societatii
omenesti si impotriva mantuirii lor. Acesta este cel mai greu pacat al crestinului
pe pamant. Numai printr-o pocainta mare se pot mantui. Toti barbatii care indeamna
pe femeile lor sa faca avorturi sunt ucigasi si toate femeile care fac avorturi
cu voia lor sau a barbatilor sunt ucigase. Toti care impiedica nasterea de copii,
prin orice fel de mijloace, sunt ucigasi. Pacatul uciderii este pacat strigator
la cer (Facere 4, 10). Pacatul uciderii intineaza pamantul si aduce osanda lui
Dumnezeu ( Numerii 35, 33-34; Psalm 105, 33 ). Dumnezeu priveste cu mare manie
asupra celui ucigas ( Psalm 5, 6; Pilde 6, 16-17; 1 Paralipomena 22, 8 ). Dumnezeu
urmareste cu manie pe cei ucigasi ( Psalm 9, 12; Isaia 26, 21 ). Dumnezeu se
razbuna pe cei ucigasi ( Deuteronom 32, 43; Iezechiel 24, 7-8 ). Dumnezeu cere
sange pentru sange ( Facere 9, 5-6 ). Dumnezeu se razbuna pentru sangele slugilor
sale ( Deuteronom 32, 43; IV Regi 9, 7 ). Femeile care fac desfranare si isi
omoara copiii in pantece, facand ucidere, sa se opreasca de la Sfanta Impartasanie,
dupa Sfintele Canoane, pana la iesirea din viata ( Ancira 21 ). Femeile care
iau medicamente si buruieni otravitoare si pierzatoare, precum si cele ce primesc
otravuri omoratoare de prunci, sa se supuna canonului de 20 de ani al ucigasului
( Sinodul al VI-lea Ecumenic, canonul 91 ).
Femeia care nu se ingrijeste de copilul ei cu intentia de a muri sau face avort
din neglijenta, sa primeasca canonul pentru uciderea premeditata (Sfantul Ioan
Pustnicul, canonul 36 ). " Femeia care va lua ierburi ca sa nu nasca copii,
aceea sa aiba pocainta cinci ani si sa faca 300 de metanii pe zi. Iar de va
fi cu voia barbatului ei, mai rau este. Nici biserica sa nu-i primeasca prescura
ei, nici prinosul de vin pana se va pocai " (Migne, P.G. 20). Femeia de-si va
ucide pruncii la nastere de buna voie, in toate ziIele vietii ei sa se pocaiasca.
Femeia care-si strica pantecele ca sa nu nasca copii, zece ani sa se pocaiasca,
doi ani sa stea in curtea bisericii, trei ani sa stea langa usa bisericii, ascultand
Scripturile, alti patru ani sa stea cu catehumenii in tinda bisericii ( in pronaos
) pana ce zice diaconul Cei chemati iesiti... Iar un an sa stea cu credinciosii
la Litiurghie si apoi sa se impartaseasca" . ( Indreptarea Legii, 21, pag 245).
Cel mai mare pacat al credinciosilor casatoriti este avortul, uciderea de copii
si al doilea asemenea acestuia este desfranarea ( adulterul ). Indemn pe toti
credinciosii Bisericii Ortodoxe sa se fereasca de aceste doua prea mari pacate,
iar daca le-au facut, cu voie sau fara voie, sa se marturiseasca la duhovnic
cu mare cainta, sa primeasca canon cu cainta pentru ele si asa, cu mila lui
Dumnezeu, sa-si mantuiasca sufletele lor.
Sa-L rugam pe Mantuitorul Hristos Care S-a facut prunc pentru noi sa pazeasca
casele credinciosilor nostri si pamantul romanesc de aceste doua prea cumplite
pacate strigatoare la cer, care aduc mania Domnului peste noi toti si osanda
vesnica.
382. Se poate spera intr-o echilibrare crestina a familiei pe viitor, si in
ce conditii anume ?
Mai intai de toate, pentru a ajunge oamenii la cele ce intrebati, trebuie ca
toti sa aiba credinia in Dumnezeu si frica de El. Apoi sa traiasca cu infranare
si cumpatare ( I Corinteni 7, 31; Tit 2,12 ). Frica de Dumnezeu si cumpatarea
sunt obligatorii, atat slujitorilor, cat si crestinilor ( I Timotei 3, 23; Tit
l, 7; I Timotei 3, 11 ). Apoi tinerilor ( Tit 2, 6) , batranilor (Tit 2, 30)
si tuturor credinciosilor barbati si femei ( 1 Tesaloniceni 5, 6-8; Galateni
5, 22; II Petru 1, 6 ). Frica de Dumnezeu se naste in om din credinta in Dumnezeu,
dupa cum arata Sfantul Maxim Marturisitorul, zicand : " Cel ce crede in Domnul
se teme de chinuri; cel ce se teme de chinuri se infraneaza de la patimi si
rabda necazurile; cel ce rabda necazurile, va avea nadejde in Dumnezeu; iar
cu nadejdea in Dumnezeu se dezlipeste mintea de toata impatimirea celor pamantesti.
In sfarsit, mintea desfacuta de acestea va avea iubirea catre Dumnezeu" (Filocalia,
volumul II, pag. 32). Bine a zis unul din sfinti, ca toata fapta buna incepe
de la frica de Dumnezeu si se termina la dragostea de Dumnezeu ( Sf. Isaac Sirul,
Cuvantul I ). Asadar, se poate spera intr-o echilibrare crestina a familiei
numai atunci cand crestinii vor avea credinta dreapta in Dumnezeu, frica de
Dumnezeu si mai presus de toate, dragostea de Dumnezeu si de aproapele. Atunci
vor asculta de Evanghelie si vor avea mila de sufletele lor si ale copiilor
lor.
Parintele Cleopa
Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan
Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000
DESPRE
APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA
CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN
DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA
DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI,
NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE
DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA
LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3
SFATUL DRACILOR
DESPRE MOARTE
DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
SFATURI DUHOVNICESTI
Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa
1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile
preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata
de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15. Prozelitismul
sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti
Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa
Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)
Parintele Arsenie Papacioc
 |
Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3
- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie
- Convorbiri duhovnicesti I (NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)
Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie
