Convorbirea a douasprezecea
Rolul ispitelor in mantuire
358. Oamenii se pot mantui fara ispite de la diavoli ? Este absolut necesara
prezenta si ispitirea de la diavoli pentru mantuirea oamenilor ?
Oamenii au fost ispititi chiar in rai si inselati de diavolul (Facere 3,1).
De atunci firea noastra cea stricata, care a cazut din ascultarea Ziditorului
ei, a fost pururea ispitita de diavolul spre incercarea credintei celor inselati
(I Petru 1, 6-7; Iov 7, 18; Iacob 1, 2; I Ioan 2, 26). Omului insa i s-a dat
putere de a se impotrivi ispitelor diavolesti (Efeseni 6,11; Iacob 4,7) si de
a le invinge (I Corinteni 10,13).
Dumnezeu l-a facut pe om cu voie libera, de sine stapanitor si l-a lasat pe
el in mana sfatului sau. De va vrea; omul poate sa tina credinta si poruncile
lui Dumnezeu si sa faca cele placute Lui (Sirah 15, 14; 15,17; Ieremia 21, 8;
Deuteronom 30, 14,16-17; Psalm 5, 12 ). De va intrebuinta omul bine libertatea
sa spre lucrarea poruncilor lui Dumnezeu si toata fapta buna, primeste de la
El cununa si mantuirea sufletului sau, dupa cuvantul psalmistului : " Mantui-va
Domnul sufletele robilor Sai si nu vor gresi toti cei ce nadajduiesc spre Dansul"
( Psalm 33, 21). Iar de va folosi omul rau libertatea sa spre lucrarea pacatelor,
va auzi de la Dumnezeu infricosatele cuvinte : " Duceti-va de la Mine, blestematilor,
in focul cel vesnic cal este gatit diavolilor si ingerilor lui" (Matei 25, 41).
Iata deci cat de mare rol au ispitele in viata crestinilor. Ca fara ispite si
fara lupta cu diavolul, cu pacatul, nu ne putem mantui, ca nu avem pentru ce
primi cununa si odihna vesnica in Imparatia cerurilor.
359. Oare diavolii vor fi osanditi in ziua de apoi numai pentru ca ne ispitesc
pe noi ? Care este invatatura Bisericii in aceasta privinta ?
Satana si ingerii lui nu vor fi pedepsiti in ziua de apoi numai pentru vina
ca ne ispitesc pe noi, oamenii. Ci pentru ca au gresit inaintea lui Dumnezeu
cu mandria si neascultarea lor (Isaia 14, 11-14). Al doilea, pentru ca satana
a fost pricinuitorul caderii noastre (Facere 3, 1 : 6,13-14; II Corinteni 11
3; I Tesaloniceni 3 5). Diavolii vor fi pedepsiti in ziua de apoi pentru ca
pururea se impotrivesc lui Dumnezeu si zidirii Lui (Zaheu 3,1; I Tesaloniceni
3, 18; luda 9; Apocalipsa 12, 7); pentru ca au impiedicat propovaduirea Evangheliei
lui Hristos in lume (Matei 13, 19, 39; Marcu 4, 15; Luca 8, 12; II Corinteni
4, 4); pentru ca au inselat lumea (Apocalipsa 12, 9; 20, 3); pentru ca au stricat
Sfanta Scriptura si au dus pe oameni la ratacire si la eresuri (Matei 4, 6;
Luca 4,10; Psalm 9, 11-12); pentru ca au inselat pe oameni cu nalucirile lor,
facandu-se in ingeri luminati si alte inchipuiri false luand (I Corinteni 11,
14). Diavolii vor fi pedepsiti si pentru ca fura cuvantul lui Dumnezeu din inimile
oamenilor (Matei 13,19; Marcu 4, 15). Multe si nenumarate alte rautati au diavolii
cu care pururea supara pe Dumnezeu, Ziditorul lor si nu se pocaiesc niciodata,
pentru care vor lua osanda cea vesnica in ziua cea mare a judecatii de apoi
(Matei 25, 41; Ioan 16,11; II Petru 2, 4).
360. Care este asemanarea intre omul bun si ingeri dupa invatatura Sfintilor
Parinti ?
Omul a fost creat de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Sa (Facere 1, 26-27).
Adam este nenascut, caci este plasmuit de Dumnezeu (Sfantul Ioan Damaschin,
Dogmatica, pag. 25). Eva este purceasa din coasta lui Adam, caci ea nu a fost
nascuta (Ibidem). De asemenea, Dumnezeu este facatorul ingerilor. El i-a adus
de la neexistenta la existenta si i-a zidit dupa propriul Lui chip, mai inainte
de crearea omului. Ingerii au o natura necorporala, un fel de duh si foc imaterial,
dupa cum spune dumnezeiescul prooroc David : " Cela ce faci pe ingerii Tai duhuri
si pe slugile Tale para de foc " (Psalm 103). Prin aceste cuvinte se arata ca
ei sunt usori, arzatori, calzi, stralucitori, grabnici spre dorul lui Dumnezeu
si slujirea Lui, indreptati spre cele de sus si liberi de orice gand material.
Ingerul este o fiinta spirituala, vesnic miscatoare, libera, necorporala, slujeste
lui Dumnezeu cel vesnic si a primit in firea lui nemurirea, dupa har. Care este
insa natura si definitia naturii lui, numai Dumnezeu o stie. Se spune ca este
necorporal in raport cu noi, deoarece tot ce se pune in comparatie cu Dumnezeu,
singurul fara trup, este corporal si material. Numai Dumnezeu este in realitate
necorporal (Sa se vada pe larg Dogmatica Sfantului Ioan Damaschin, capitolul
III, pag. 59, Bucuresti). Omul, cum am aratat mai sus, a fost creat de Dumnezeu
cu mainile Sale din natura vazuta si nevazuta, " dupa chipul si asemanarea Sa"
. Trupul omului a fost facut din pamant, iar sufletul lui, rational si ganditor,
Dumnezeu i l-a dat lui Adam prin insuflare. Aceasta numim " chip dumnezeiesc
", caci cuvintele " dupa chipul" indica ratiunea si liberul arbitru, iar cuvintele
" dupa asemanare" arata asemanarea cu Dumnezeu in virtute, atat cat este posibil.
Trupul si sufletul au fost facute simultan si nu mai intai unul si apoi celalalt,
dupa cum in chip gresit zicea Origen. " Dumnezeu a facut pe om nevinovat, drept,
virtuos, lipsit de suparare, fara de grija, luminat cu toata virtutea, incarcat
cu toate bunatatite, ca o a doua lume, un microcosmos; un alt inger, inchinator
compus, vazator al lumii materiale, dar si initiat in lumea spirituala, imparat
al celor de pe pamant, dar condus de sus, pamantesc si ceresc, vremelnic si
nemuritor, vazut si spiritual, in mijloc intre maretie si smerenie, acelasi
si duh si trup; duh din pricina harului, iar trup din pricina mandriei " (Dogmatica
Sfantului Ioan Damaschin, capitolul 12, pag. 98-99).
Si la oameni si la ingeri sunt libertatea vointei, mintea si altele de acest
fel.
361. De ce spune Domnul ca omul este cu putin mai mic decat ingerii si in ce
consta micimea omului fata de ingeri (Psalm 8, 5) ?
Mai intai omul poarta trup material din pamant si poseda cele cinci simtiri
: vazul, auzul, mirosul, gustul si pipaitul. Omul se alatura prin ratiune de
fiintele necorporale si spirituale, adica de ingeri, deoarece el rationeaza,
cugeta, judeca fiecare lucru, nazuieste dupa virtute, pana la indumnezeire,
punct culminant al virtutilor, al trairii in Hristos. Pentru aceasta omul este
microcosmos, adica o " lume mica " . Omul se deosebeste insa de ingeri prin
neputintele si suferintele trupului, ca : boala, schimbarea, batranetea moartea,
prefacerea trupului si altele.
362. Poate omul sa ajunga pe ingeri prin sfintenia vietii, adica prin indumnezeire
?
Omul, cu ajutorul harului lui Dumnezeu si prin lucrarea faptelor bune poate
sa ajunga la o masura de desavarsire si indumnezeire, dar ramane tot om cu trup
neputincios si material. Ingerul insa pururea este duh nematerial, dupa darul
lui Dumnezeu, caci cu masura are si el nematerialitatea. Pentru ca numai Dumnezeu
este cu totul nematerialnic.
363. Prin ce fapte bune poate omul sa sporeasca mai mult si sa se apropie de
ingeri ?
Omul se apropie dupa putere de sfintenia ingerului, prin neprihanire, adica
sfintenie. Iar neprihanirea se castiga mai ales prin doua mari virtuti : dragostea
si infranarea. Caci " dragostea omoara in om patimile cele sufletesti, iar infranarea
pe cele trupesti " (Sfantul Maxim Marturisitorul, Filocalia, vol. II, cap. 64,
Suta I-a, pag. 47). Iarasi zice : " Cel desavarsit in iubire a ajuns la culmea
nepatimirii, nu mai cunoaste deosebirea intre al sau si al altuia, sau intre
a sa si a alteia, sau intre credincios si necredincios, intre rob si slobod
sau, peste tot, intre barbat si femeie. Ci ridicat mai presus de tirania patimilor
si cautand la firea cea una a oamenilor, priveste pe toti la fel si are fata
de toti aceeasi dragoste, caci nu mai este la el elin si iudeu, nici barbat
si femeie, nici rob sau slobod, ci toate si intru toti Hristos " Galateni 3,18).
Asadar, cine ajunge prin dragoste si prin infranare la o nepatimire ca aceasta,
unul ca acela a ajuns dupa putere la indumnezeire, la o nepatimire ce se apropie
de ingeri. Ingerii au sfintenie si neprihanire fara osteneala, dupa darul lui
Dumnezeu prin creatie. Iar oamenii si cu multe osteneli si lacrimi numai cu
darul si cu mila lui Dumnezeu ajung la o anumita masura de neprihanire. " Nu
pot diavolii sa miste nici un fel de patima in om, daca se va gasi in sufletul
sau dragostea si infranarea, fie ca se va afla trupul lui in stare de veghe,
fie ca se va afla in stare de somn" (Filocalia, vol. II, pag. 73). Trei sunt
starile morale generale la monahi, dupa Sfantul Maxim Marturisitorul : Cea dintai
stare consta in a nu pacatui cu lucrul, a doua, a nu zabovi in minte si inima
gandurile patimase, iar a treia, a privi cu mintea fara patima, trupurile femeilor
si ale celor ce ne-au intristat.
364. De ce unii din sfinti numesc pe om inger amestecat ? In ce fel omul este
inger amestecat ? Ce intelegem prin indumnezeirea omnlui ?
Dupa cum am spus mai inainte, Dumnezeu a facut pe om drept, virtuos, lipsit
de intristare, fara de grija, luminat cu toata virtutea si incarcat cu toate
bunatatile, ca un pom plin de toate roadele. Deci un alt inger amestecat, adica
compus din trup si suflet. Prin trup se aseamana mai mult cu cei de pe pamant,
iar prin suflet, se aseamana cu ingerii. Termenul final al tainei omului este
indumnezeirea sa prin inclinatia catre Dumnezeu. Omul se indumnezeieste prin
participarea sa la iluminarea dumnezeiasca si nu prin transformarea sa in fiiinta
dumnezeiasca. Dumnezeu l-a facut pe om fara de pacat, iar prin vointa, liber.
Spun fara de pacat, nu pentru ca ar fi incapabil de a pacatui, ci pentru ca
nu are in firea sa facultatea de a pacatui; ci are mai mult libertatea vointei.
Avea omul in rai puterea sa progreseze in bine, ajutat fiind de darul lui Dumnezeu,
dupa cum avea si puterea de a se intoarce de la bine la rau, lucru pe care Dumnezeu
il ingaduia pentru motivul ca omul era cu voie libera. " Nu este virtute aceea
care se face prin forta " , Spune Sfantul Ioan Damaschinin capitolul XII, Pentru
om, pag : 99-101. Iar pricina pentru care omul se zice si " inger amestecat",
este mai intai faptul ca in ipostasul lui sunt doua firi : una vazuta si alta
nevazuta, asemenea. firii ingeresti.
Si aceasta o arata Sfantul si marele teolog Grigorie care zice : " Trebuia sa
se faca o impreunare din cele doua lumi si o dovada a unei intelegeri mai mari
si a bogatiei fata de firi, ca sa fie un fel de unire intre natura vazuta si
cea nevazuta" (Cuvantul 38 la Teofanic, adica la Nasterea Domnului, Grigorie
cel. Mare, 36, col. 321 C).
Parintele Cleopa
Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan
Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000
DESPRE
APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA
CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN
DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA
DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI,
NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE
DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA
LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3
SFATUL DRACILOR
DESPRE MOARTE
DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
SFATURI DUHOVNICESTI
Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa
1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile
preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata
de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15. Prozelitismul
sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti
Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa
Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)
Parintele Arsenie Papacioc
 |
Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3
- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie
- Convorbiri duhovnicesti I (NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)
Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie
