[ dreapta credintć ] [ drumul sufletului dupa moarte ] [ yoga ] [ magie. vrćjitorie ] [ diavol ] [ sex ] [ avort ] [ noroc ] [ superstitii ] [ OZN ] [ muzica rock ] [ bioenergie ] [ horoscop ] [ noile buletine 666 ] [ alte religii ] [ televizor ] [ vise ] [ stiintć si religie ] [ pćcate ] [ canoane ] [ cćsćtorie familie ] [ rugćciuni ] [ cum postim ] [ asceza ] [ foto galerie ] [ interviuri online ] [ psalticć MP3 ] [ calendar ortodox ] [ cćrti ] [ duhovnici ] [ noutćti ] [ index ]
 


Ortodox TV - interviuri video cu parinti - filme documentare

 

Cuvīntul  IV

 

 

Sfinţia voastră, o practică recomandată de mişcările ecumenice, dar şi de unii ortodocşi, constituie rugăciunile īmpreună cu eterodocşii. Şi merg ortodocşi la catolici, la protestanţi, la ne-calcedonieni (diverse ramuri de monofiziţi), vin protestanţii la catolici etc.; se roagă īmpreună, cīntă, predică etc. Sunt nişte practici normale?

 

arhimandrit Arsenie: Astea-s anormale; este mai mult o demonstraţie, un vizibil interes al lor, o dorinţă de a pune piciorul spre o īmpăcare, spre o cedare a noastră, de a intra īncet-īncet īntr-un fel de īmpăcăciune.

 

Deci e o greşeală.

 

arhimandrit Arsenie: E o greşeală că… pierdem vremea.

 

Sfinţia voastră, ce raţiune, ce logică au avut Sfinţii Părinţi cīnd au spus să nu ne rugăm cu cei care sunt despărţiţi de Biserică, cu schismaticii şi cu ereticii?

 

arhimandrit Arsenie: Logica este să nu te rogi cu ei pentru că au alt punct de vedere al Adevărului, pentru că nu sunt īn Adevăr, īn adevărul de credinţă. Noi ne rugăm īn Adevăr, īn practica Adevărului, aşa cum ne-a fost lăsat, cum s-a fixat de către Biserică.

Mă rog la Hristos aşa cum m-a īnvăţat El, aşa cum nu se poate altfel; mă rog la Dumnezeu aşa cum mă mīntuiesc, nu cum nu mă mīntuiesc; nu fac combinaţii.

Pentru ca Adevărul să se stabilească a fost  nevoie de multă jertfă, a costat enorm.

Sfīnta Cruce īn felul acesta, ortodox, care īnseamnă Sfīnta Treime, toată īnălţimea, toată adīn-cimea şi toată lăţimea: Tatăl, Fiul şi Sfīntul Duh; va să zică, nu cu două degete ca lipovenii, nici cu toată mīna ca la catolici. N-au făcut lucrul acesta fără un motiv, ci să fie altfel decīt e Adevărul, adică să aducă practica lor pentru că, avīnd practica lor, uşor īl bagi īn dogma lor.

 

Pentru că s-au depărtat de dogme, din această cauză să nu ne rugăm cu ei?

 

arhimandrit Arsenie: Dogma nu e Dumnezeu; dogma este măsura lucrurilor. Aşa că trebuie să mă rog īn măsura lucrurilor care cred īn Dumnezeu; "cine n-adună cu El risipeşte"[1]. Exact cum am spus Eu, - spune Mīntuitorul -, nu altfel. Şi a spus: "o iotă, o cirtă, o parte de se va schimba, acela mic se va chema"[2], adică nu se va mīntui - zice şi Sfīntul Ioan Gură de Aur.

Practica vieţii noastre este să ţinem legătura cu Dumnezeu ca şi cum īl trăim pe Dumnezeu īn tot ce facem - şi cīnd ne rugăm. De ce altfel?

Adică tu stai pe strada cutare, numărul cutare şi unul īţi spune altfel: că stai pe strada cutare sau cutare - ca să ajungem īntr-un loc. Atunci, cum să mă rog cu tine, că mă rătăcesc. Şi nu e duh; rugăciunea e un duh, e o trăire, exact cum a īnvăţat El: "şi spuneţi aşa cum v-am īnvăţat Eu, şi v-am spus Eu"[3].

 

Sfinţia voastră, un principiu īn ecumenism este următorul: creştinii de diferite confesiuni să se roage īmpreună, dar să nu participe la Euharistie şi aceşti teologi ortodocşi care sunt īn mişcarea ecumenică spun că atunci cīnd Sfinţii Părinţi  au spus să nu ne rugăm cu ereticii şi cu schismaticii se refereau doar la Īmpărtăşire, la Euharistie. Este adevărat?

 

arhimandrit Arsenie: Nu, nu este adevărat.

Sunt cu totul de acord cu ce au spus Sfinţii Părinţi, adică să nu ne rugăm cu schismaticii şi cu ereticii, cu atīt mai mult să nu ne īmpărtăşim cu ei.

Şi rugatul īmpreună nu este o gimnastică, şi nu este un program rugăciunea.

Eu am să mă rog ortodox, mă īnchin ortodox, el nici nu se īnchină ortodox, n-au nimic...

Nu ştiu de ce această invitaţie: rugăciune īmpreună, ca şi cum facem un fel de gimnastică şi facem un fel de īntărire a muşchilor; ce īnseamnă asta? Rugăciunea e o problemă de duh, o problemă de trăire personală. Nu accept eu rugăciunea īmpreună; adică este un interes īn practica asta, emanat de cineva.

 

Ce fel de interes ?

 

arhimandrit Arsenie: Interes pentru unitate, să zicem că suntem una; pentru că, dacă accepţi să te rogi īmpreună, restul e uşor, adică să acceptăm abateri de la adevărul de credinţă, de la adevărul mīntuitor.

 

Luna ianuarie este dedicată acestor practici.[4]

 

arhimandrit Arsenie: Cine a dedicat-o?

 

Şi unii dintre ai noştri.

 

arhimandrit Arsenie: Mie īmi pare bine, că nici n-am ştiut!

 

Nu este duhul adevărului īn rugăciunile acestea ?

 

arhimandrit Arsenie: Nu este duhul adevărului. Şi de ce să fac lucrul acesta? Asta-i demonstraţie, eu i-am spus sport aici sau cum i-am spus...

 

Gimnastică...

 

arhimandrit Arsenie: Gimnastică, da. Şi de ce să fac lucrul acesta? Chiar rugăciunea - nu este voie să zici program de rugăciune - este suflare şi răsuflare, aşa cum ne-a spus Hristos.

 

Se strīng episcopi, preoţi credincioşi şi participă la astfel de slujbe, zise adesea şi "ecumenice".

 

arhimandrit Arsenie: Nu au nici o scuză.

 

Acuma sunt tot felul de vecernii īmpreună etc.

 

arhimandrit Arsenie: Lăsăm la o parte; e un moment istoric, politic şi gata.

Nu stau, nu sunt liniştiţi pentru că nu sunt īn Adevăr. Şi  vor să te niveleze pentru că ei nu schimbă nimic. Noi suntem foarte bucuroşi să fim uniţi, dar īn Adevăr; să poftească aici, la noi, fără condiţii.

Mergem la tīrg īmpreună, ne sfătuim īmpreună, am băut cafeaua īmpreună sau ceaiul şi totuşi unul se ia şi unul se lasă - care sunt două la moară cu acelaşi interes - una pe norii cerului şi una la judecată; "unul se ia şi unul se lasă"[5] dacă n-ai trăit īn Adevăr. Nu-i nimic de glumă, dragul meu. Şi tot argumentul acesta rămīne pīnă la urmă: sunt gata să mor.

 

Ei spun că este o lucrare a Duhului Sfīnt rugăciunea asta īmpreună.

 

arhimandrit Arsenie: Ei nu vor rugăciune īmpreună, ei vor să fim una. Rugăciunea īmpreună pentru ei īnseamnă că ne-am unit.

Asta-i uşor, nu-i important.

Important este de ce nu suntem īmpreună. Nu ne-am rugat īmpreună? Vorbim despre cei care trăiesc īn Adevăr; dacă suntem ortodocşi ne rugăm īmpreună, e frumos.

Dar de ce tot ţii să te rogi cu mine īmpreună şi din punct de vedere al practicii tu nu eşti ? Cum te-nchini? Ce liturghie ai? Nu mai ai proscomidie, n-ai nimic. Va să zică toate cele pe care le-au făcut aceşti titani: Vasile cel Mare, Apostolul Iacov şi Ioan Gură de Aur; poţi să treci peste ei? N-au proscomidie; cum să intrăm īn Liturghie ca īntr-un fel de piesă de teatru, nu?

 

*

 

Ce fel de oameni?

 

arhimandrit Arsenie: Care au fost plătiţi sau care vor fi plătiţi.

 

Plătiţi să ce?

 

arhimandrit Arsenie: De a face gustul celor ce nu susţin Adevărul dogmatic, de credinţă, că ăia-s oameni de cultură, noi - zic ei - suntem nişte proşti.

Vezi de treabă; ia uite, ce fericit sunt că sunt astfel de "prost".

 

*

 

Un motiv al lor este următorul: ei zic că cei care nu se roagă īmpreună nu au dragoste.

 

arhimandrit Arsenie: Părinte dragă, adică, dacă nu furi cu mine, n-ai dragoste? Vezi de treabă!

Esti chior? Sunt. Eşti hoţ? Sunt. Eşti curvar? Sunt. Eşti eretic? NU! Aici nu mai merge.

Nu mai putem fi īmpreună cīnd e vorba de Adevăr. Adică, ba mai mult, ne spun că suntem reduşi; poţi să spui orice. De unde ştie fiul teslarului atīta carte?[6]

Mi-a spus o doamnă profesoară, trăitoare: "nu-i aşa, părinte, că Hristos a fost prin India?" Doamnă, zic eu, dumneata ştii că Hristos era Dumnezeu, că i-a făcut şi pe indieni? Era Dumnezeu, dar şi-a motivat īnvăţătura; e singura cale, nu e alta.

De aceia zic: crede cu orice chip şi te convingi pe drum de ce crezi.

 

Nu īnseamnă că n-avem dragoste dacă-i refuzăm ?

 

arhimandrit Arsenie: Păi, dragostea o măsurăm cu tovărăşia la hoţie? Dragostea se bucură numai de Adevăr. Ce zici de lucrul acesta! Eu nu-l urăsc, dar nu-l accept.

Noi, ortodocşii, īntinerim lumea pămīntului prin slujbele pe care le facem. De ce să facem rugăciune? Nu vezi că e un interes; după sute de ani.

 

Şi interesul ?

 

arhimandrit Arsenie: Interesul este al lor. Noi suntem deja īmpliniţi - īn Adevăr.

De ce doreşte, psihologic vorbind, cineva care-i līngă tine, cunoscut - nu-i convine că tu ai o viaţă de trăire motivată, creştină să zicem - să te niveleze ?

Pentru că el īşi motivează slăbiciunile şi vrea să te niveleze ca să fie liniştit īn păcatele lui şi īn practica lui; nu suferă ca tu să fii mai īnalt.

Ia uite! Tăbară pe tine. Fanaticului nu-i pasă nicicīnd de adevăr.

Īntotdeauna Adevărul este atacat; dacă nu era Adevărul, nici filosofiile care l-au atacat nu existau, nici filosofiile care comparau lucruri frumoase nu existau. Tot īn funcţie de Adevăr e tot războiul care se dă.

 

Īntr-un īndemn la rugăciunile acestea comune, despre care am discutat, se zice aşa: "avem aceeaşi īnvăţătură, dar această īnvăţătură este interpretată diferit şi nu putem să interpretăm cuvintele lui Dumnezeu decīt prin rugăciune" - īntr-un īndemn la rugăciunile acestea comune.

Ce recomandaţi teologilor īn īnvăţarea, interpre-tarea īnvăţăturii creştine?

La nivel teologic, al institutelor teologice este la modă chestia asta cu īmpăcările, cu ecumenismul.

 

arhimandrit Arsenie: Astea sunt discutate, şi treaba lor dacă păstrează un amestec de idei, şi este foarte trist că autoritatea dogmatică a universităţii nu precizează cu sabia īn mīnă adevărul - sabia duhului.

Mai īntīi de toate, nici nu-mi vine să cred că se īnvaţă altfel īn universităţi; că e prea adevăr, prea trasor Adevărul de credinţă.

Biserica e numai una, şi gata. Cum, de ce să nu spun Biserică Ortodoxă? N-am schimbat nimic deci, am spus de atītea ori fără să fac figură de stil, Hristos e ortodox pentru că facem exact ce a spus El.

Numai Biserica Ortodoxă explică adevărat īnvăţătura Mīntuitorului Hristos.

 

Ce īndemnaţi pe teologi să citească?

 

arhimandrit Arsenie: Să citească ce spune Biserica Ortodoxă; e consemnată īnvăţătura. Chiril al Alexandriei cu o serie īntreagă de lucruri; să pună mīna pe īnvăţătura acestor mari titani: Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz, Teologul mai corect, că de Nazianz a fost şi tatăl său - a fost un mare trăitor, dar nu a fost īntr-o formă eroică şi să aducă noutăţi ca fiul său Grigorie Teologul; a prezidat Sinodul al II-lea Ecumenic care privea Duhul Sfīnt. Mīntuitorul spune: "cine se va boteza īn numele Tatălui, al Fiului şi al Sfīntului Duh"[7].

Sfīntul Duh era deja de Mīntuitorul confirmat: "de la Tatăl purcede"[8]; gata, nu mai interpretezi tu. "Voi trimite"[9], pentru că Mīntuitorul era cunoscut ca Dumnezeu, de apostoli şi de asta zice "şi Voi trimite", dar nu că-I de la Mine. "Care de la Tatăl purcede" - a precizat, adică suntem Una - Sfīnta Treime. Aceasta a motivat şi forma Sfintei Cruci.

Adevărul nu se poate interpreta; dacă-l inter-pretăm mereu, vine altul şi spune că are dreptate, pentru că vine cu o logică oarecare. Adevărul-Hristos nu poate fi interpretat, chiar dacă trebuie să mori pentru El, chiar dacă te jertfeşti; dacă nu eşti īn stare să faci lucrul acesta zici ca ăla. Cu Adevărul nu-i voie să faci asta; au hotărāt Sfinţii Părinţi cu Duhul Sfīnt ce-a fost; Adevărul a fost definitiv interpretat de Sfinţii Părinţi la Sinoade.

Să citească orice; să citească şi de Mahomed dacă e necesar, că e bine să ştie ca să poată să-i combată.

 

O altă practică este īnfrăţirea parohiilor; logica este următoarea: dacă Biserica Ortodoxă este soră cu marea Biserică a Apusului, atunci parohiile se īnfrăţesc.

 

arhimandrit Arsenie: Dar nu e soră !

 

Păi aşa zic ei.

 

arhimandrit Arsenie: Atunci, dacă aşa zic ei, nu se mai pune nici a doua īntrebare.

 

Se duc cu copiii şi participă la liturghiile lor; bine, asta şi ca să viziteze sau nu ştiu ce …

Şi spune un copil: "A doua zi asistăm īn parohie pentru prima oară la o liturghie catolică unde mă impresionează foarte mult corul, cīntecele lor, parcă-ţi deschideau inima.

Alt moment emoţionant pentru mine a fost rostirea rugăciunii "Tatăl nostru", rugăciune īn timpul căreia toţi ne ţineam de mīini.

Mă simt foarte flatat cīnd părintele ne invită īn altar, prezentīndu-ne pe fiecare īn parte credincioşilor catolici care au umplut biserica".

 

arhimandrit Arsenie: Unui băiat i-a plăcut mai mult decīt pe terenul de fotbal sau la un teatru cu o piesă oarecare, aia e altceva, dar nu cunoştea slujbele ortodoxe copilul acesta.

 

Le cunoaşte sfinţia voastră, dar aşa se vrea să fie crescuţi[10].

 

arhimandrit Arsenie: Nu, nu le cunoaşte, pentru că au fost mulţi catolici de bună credinţă, preoţi chiar şi, cīnd au văzut toată slujba ortodoxă, s-au bucurat foarte mult, şi au vrut să schimbe şi la ei, şi i-a mazilit.

Nu-i un motiv obiectiv, un motiv īntemeiat să ne īmpăcăm că a zis un copil. Copilul a avut vīrsta lui de īnţelegere, o fi fost o fire sentimentală, i s-a dat atenţie; pentru că, dacă te duci īntr-un magazin şi vīnzătoarea sau vīnzătorul te ia de mīnă şi te duce şi-ţi arată nu ştiu ce, te simţi flatat şi nu-ţi vine să pleci fără să cumperi ceva. E, aia-i altceva.

Eşti mai slab şi este o lege: cine este tare să stăpīnească. Nu dragă, stăpīneşte Adevărul. Nu contează că mor eu.

Ştii ce i-a spus unul, cīnd l-a condamnat la moarte, īmpăratului, acolo īn arenă? "Īmpărate, mă omori, dar nu poţi să-mi faci nimic."

Ştii ce-a spus unul lui Napoleon, cīnd a omorīt un demnitar? "Sire, mai mult decīt o crimă, aţi comis o nedreptate."

Adică nu e īn funcţie de ce faci tu cu mine, e īn funcţie de ce faci tu după asta şi de ce ai făcut asta. E īn funcţie de Adevăr orice mişcare, orice suflare şi răsuflare; nu ne jucăm cu asta. De ce nu vrem să īnţelegem că aceasta īnseamnă o trăire liniştitoare!

Nu-i vorba de mult. Non multa sed multum. Adică, de a sufla īn adevăr cu Dumnezeu - tu eşti, Doamne.

 

 

 

Īnsemnări  pentru  Cuvīntul  IV.



A se vedea Īnsemnări pentru Cuvīntul  IV, de la pagina 79.



[1] Spune Mīntuitorul nostru, Iisus Hristos: "Cela ce nu este cu Mine, īmpotriva Mea este, şi cela ce nu adună cu Mine risipeşte", Sfīnta Evanghelie de la Matei, Capitolul 12, versetul 30.

 

[2] Spune Domnul nostru, Iisus Hristos: "Cerul şi pămīntul vor trece, iar cuvintele Mele nu vor trece.", Sfīnta Evanghelie de la Matei, Capitolul 24, versetul 35; "Mai lesne este cerul şi pămīntul să treacă, decīt din lege o cirtă să cadă.", Sfīnta Evanghelie de la Luca, Capitolul 16, versetul 17; de asemenea: "Că amin zic vouă: pīnă ce va trece cerul şi pămīntul, o iotă sau o cirtă nu va trece din lege, pīnă ce vor fi toate. Deci, cela ce va strica una dintru aceste porunci mai mici, şi va īnvăţa aşa pe oameni, mai mic se va chema īntru Īmpărăţia Cerurilor; iar cela ce va face şi va īnvăţa, acela mare se va chema īntru Īmpărăţia Cerurilor.", Sfīnta Evanghelie de la Matei, Capitolul 5, versetul 18, 19.

 

[3] Parafrază, Sfīnta Evanghelie de la Matei, Capitolul 28, versetul 20.

 

[4] Este vorba de ultima săptămīnă a lunii ianuarie; mai sunt şi alte manifestari de acest fel.

 

[5] Spune Domnul nostru, Iisus Hristos: "Două măcinīnd la moară, una se va lua şi una se va lăsa. Deci: privegheaţi, că nu ştiţi īn care ceas Domnul vostru va veni.", Sfīnta Evanghelie de la Matei, Capitolul 24, versetul 41,42.

 

[6] Sfīnta Evanghelie de la Matei, Capitolul 13, versetul 54, 55;

  Sfīnta Evanghelie de la Marcu, Capitolul 6, versetul 2-6;

  Sfīnta Evanghelie de la Luca, Capitolul 2, versetul 46-49;

  Sfīnta Evanghelie de la Ioan, Capitolul 7, versetul 14 -17.

 

[7] Spune Mīntuitorul nostru, Iisus Hristos, Apostolilor: "Datu-Mi-s-a toată puterea, īn Cer, şi pe pămīnt. Drept aceea, mergīnd, īnvăţaţi toate neamurile, botezīndu-i pe ei īn numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfīntului Duh. Īnvăţīndu-i pe dīnşii să păzească toate cīte am poruncit vouă. Şi iată, Eu cu voi sunt īn toate zilele, pīnă la sfīrşitul veacului, Amin.", Sfīnta Evanghelie de la Matei, Capitolul 28, versetul 18, 19, 20.

 

[8] Spune Mīntuitorul nostru, Iisus Hristos: "cīnd va veni Mīngīietorul pe care Eu voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi pentru Mine.", Sfīnta Evanghelie de la Ioan, Capitolul 15, versetul 26.

 

[9]  Vezi īnsemnarea 8.

 

[10] Pe līngă institutele teologice, ecumenismul este obiect de studiu şi īn manualele şcolare, dar nu pentru a fi predat cum īl īnfăţişează Cuviosul Iustin Popovici; spune Domnul nostru, Iisus Hristos: Iar oricine va sminti pe unul dintr-aceşti mici care cred īntru mine, mai de folos i-ar fi lui ca să se spīnzure o piatră de moară de grumazul lui, şi să se īnece īntru adīncul mării. Vai lumii de sminteli, că nevoie este să vină smintelile, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala.(…) Căutaţi să nu defăimaţi pe vreunul dintr-aceşti mai mici, că zic vouă: Că Īngerii lor īn Ceruri, pururea văd Faţa Tatălui meu care este īn Ceruri., Sfīnta Evanghelie de la Matei, Capitolul 18, versetele 6, 7, 10. 

 

SINGUR ORTODOXIA
arhimandrit Arsenie Papacioc


CUVĪNTUL I
Despre unitatea Bisericii; despre dialogurile cu cei care s-au desprins de Biserica; despre ecumenism.
Īn care se arata ca unitatea Bisericii tine de Mīntuitorul Hristos, care este Calea, Adevarul si Viata.

CUVĪNTUL II
Despre Sinoade, despre dogme, despre drumul spre mīntuire; despre schisma si despre eres; despre succesiunea apostolica.
Īn care se arata ca singurul drum mīntuitor este cel al Bisericii Ortodoxe.

CUVĪNTUL III
Despre o noua mentalitate si un nou limbaj "teologic", adica despre biserici nedepline, biserici surori si altele ca acestea.
Īn care se arata ca dragostea se bucura numai de Adevar.

CUVĪNTUL IV
Despre rugaciunile īmpreuna cu schismaticii si ereticii, care acum se numesc si "rugaciuni ecumenice"; si altele, tot "ecumenice".
Īn care se arata ca trebuie sa ne rugam īn Adevar, īn practica Adevarului, asa cum s-a predanisit de catre Biserica drept-maritoare.

CUVĪNTUL V
Despre revenirea la Ortodoxie, adica:
Rīnduiala cum se cuvine sa primim pe schismatici si pe eretici, care vin la drept maritoarea credinta.
Precum se spune īn Molitvelnicele autentice.

ULTIMUL CUVĪNT