[ dreapta credintć ] [ drumul sufletului dupa moarte ] [ yoga ] [ magie. vrćjitorie ] [ diavol ] [ sex ] [ avort ] [ noroc ] [ superstitii ] [ OZN ] [ muzica rock ] [ bioenergie ] [ horoscop ] [ noile buletine 666 ] [ alte religii ] [ televizor ] [ vise ] [ stiintć si religie ] [ pćcate ] [ canoane ] [ cćsćtorie familie ] [ rugćciuni ] [ cum postim ] [ asceza ] [ foto galerie ] [ interviuri online ] [ psalticć MP3 ] [ calendar ortodox ] [ cćrti ] [ duhovnici ] [ noutćti ] [ index ]
 


Ortodox TV - interviuri video cu parinti - filme documentare

 

Cuvīntul  I

 

 

Sfinţia voastră, se vorbeşte īn ultimul timp, mai ales īn mediul universitar teologic, despre "despărţirea unicei Biserici a lui Hristos īn Biserica Ortodoxă şi Biserica Catolică, despre Biserica Răsăriteană, despre Biserica Apuseană, despre marea Biserică soră a Apusului, despre istoria a trei confesiuni: catolici, ortodocşi, protestanţi; despre faptul că prin Marea Schismă şi apoi prin ruptura din sec. XVI creştinismul şi-a pierdut unitatea; despre cămaşa sfīşiată a lui Hristos; despre cei doi plămīni ai Europei, adică Biserica Apuseană (catolică, protestanţi) şi Biserica Răsăriteană (ortodoxă); despre cele trei dimensiuni ale Creştinătăţii: Bisericile orientale, adică ortodoxe, Bisericile occidentale, adică Biserica Romano-Catolică şi Protestantismul, adică Bisericile Evanghelice, Luterane, Anglicană etc." şi altele asemenea. Acestea sunt luate chiar din teologi ortodocşi, cum s-ar zice.

Īntrebarea pe care v-o punem sfinţiei voastre este următoarea: este Biserica Mīntuitorului Hristos īn momentul de faţă, sau a fost vreodată īmpărţită īn mai multe Biserici, unele mai mari, altele mai mici, unele cu har mai puţin, altele cu har mai mult, sau divizată?

 

arhimandrit Arsenie: Este şi inutil să mai discutăm chestia asta, că nu putea să fie īmpărţită Biserica, pentru că Hristos a spus: "Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa"[1], adică: nu e Cale nu e mergere, nu e Adevăr nu-i cunoştere, şi dacă nu-i Viaţă nu-i vieţuire; şi nu poate să fie alt Adevăr decīt numai Hristos, nu poate să fie īmpărţit acest Adevăr.

Numai īn funcţie de acest Adevăr este construită orice gīndire ca să fie valabilă, numai dacă este pe Adevărul-Hristos care, de fapt, s-a dogmatizat īn Sinoadele Ecumenice, toată īnvăţătura aceasta pīnă la 787, Sinodul VII Ecumenic, care a fost īn apărarea icoanei, dar mai ales la Sinodul I Ecumenic, unde s-au stabilit cele 7 puncte din Crez, că Iisus Hristos este Dumnezeu Născut, nu făcut, şi la Sinodul al II - lea Ecumenic, unde s-a completat Crezul cu īncă 5 articole, ca să fie 12.

Deci s-a stabilit lucrul acesta: Biserica nu poate să fie īmpărţită; acesta ar putea să fie răspunsul la īntrebare: niciodată nu poate să fie īmpărţită Biserica, dar există erezii.

Dacă n-ar exista Noul Testament s-ar fi desfiinţat Vechiul Testament, dacă n-ar fi existat Noul Testament n-ar fi existat nici o serie īntreagă de atacuri filosofice īmpotriva Adevărului-Hristos, īmpotriva Creştinismului, pentru că acesta era un obiectiv care strălucea, care umbrea orice, şi sigur că a fost atacat de toate filosofiile care au păreri bune, zic ei, īmpotriva Adevărului adevărat.

Adevărul este Hristos[2], Biserica Ortodoxă. Cuvīntul ortodox asta īnseamnă.

 

Faptul că s-au desprins de-a lungul vremii schisme şi erezii nu īnseamnă că Biserica şi-a pierdut unitatea ?

 

arhimandrit Arsenie: Nici vorbă. Unitatea ţine de Adevăr, dar unitatea nu se referă la un număr de credincioşi, ci se referă numaidecīt la Adevăr, care nu s-a stricat, rămīne imutabil şi singurul drum mīntuitor; nu spun de la mine şi: "cine va strica una din aceste mici, mic se va chema"[3] - adică nu se va mīntui; s-a dogmatizat tot ce a spus Hristos ca să se poate trăi, să se poată īmplini.

 

Sunt afirmaţii grave faptul că se susţine că Biserica şi-a pierdut unitatea, mai cu seamă pentru că acestea sunt făcute de universitari, teologi.

 

arhimandrit Arsenie: Biserica şi-a pierdut unitatea ţinīnd cont de numărul de credincioşi, dar nu unitatea īn funcţie de Adevăr; Adevărul nu poate să fie īmpărţit; că s-au rupt de Adevăr este altceva. Dacă se vorbeşte aşa, trebuie să se şi motiveze despre ce unitate este vorba.

 

Sfinţia voastră, cum credeţi că ar trebui să se desfăşoare dialogurile inter-creştine īntre Ortodoxie şi Catolicism, respectiv Protestantism, Necalcedonieni etc. ? Ce ar trebui să se discute, cīt timp ar trebui să ţină aceste discuţii?

 

arhimandrit Arsenie: Ca timp, nu se pune problema; se pune problema adevărului care trebuie discutat. Nu este valabilă nici o discuţie, decīt: vă primim cu drag īnapoi [4].

Ecumenismul[5] acesta, lupta aceasta, de venit vine din partea lor. N-au identitate! Īi roade pe suflet faptul că nu sunt cu Adevărul.

Singurul Adevăr este Hristos: "Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa"[6]; īn funcţie de Adevărul acesta e tot! - … Ortodoxia…, chiar numele ei este de la Hristos, cum ne-a īnvăţat El, Hristos şi au continuat Apostolii.

Am stat īmpreună sute[7] de ani şi, sigur, s-au despărţit. De ce? La majoritatea problemelor dogmatice, cu Sinoadele Ecumenice, am fost īmpreună; la Sinodul 6 Ecumenic, Papa Martin a fost mucenic al ideii normale īmpotriva monotelismului.

Va să zică am fost īmpreună; acuma s-au despărţit! Şi de la catolici[8] au venit protestanţii[9] cu Luther, şi neoprotestanţii[10] care, īţi dai seama, au interpretare continuă.

N-au, repet, identitate şi īi roade faptul că nu sunt cu Adevărul.

Nu există tīrg īn materie de Adevăr! Ca să putem face o īmpăcare, o unitate, trebuie să negustorim: lasă tu, las şi eu. Ce să lăsăm noi? Nu se poate pune problema - "o iota, o cirtă cine lasă din tot ce spun Eu"[11], acesta īşi pierde mīntuirea; este neapărat problema asta care se pune. Nu avem ce discuta decīt dacă veniţi īnapoi!

 

Dar cum ar trebui să se desfăşoare aceste dialoguri?

 

arhimandrit Arsenie: Dar nu sunt deloc de părere să fie un dialog. Dacă nu-i tīrg, dialogul īncepe; să discute nu ştiu ce…

Dacă faci caz de istorie, nu-ţi dau voie. Sau, mai bine zis, dacă faci caz de istorie, ce istorie au? De ce au plecat? Sute de ani am fost īmpreună; acestea nu sīnt 15 zile !

Dacă vor să vină, să vină īnapoi, sunt primiţi cu toată dragostea. Aşa interpretez şi vizitele care s-au făcut: de curtoazie; acesta-i semn că noi suntem de bună credinţă, că vă primim cu drag dacă veniţi. Fără condiţii!

 

Deci doar aceste cuvinte ar trebui să se desfăşoare īn cadrul dialogurilor; doar la aceste cuvinte ar trebui să se rezume dialogul ?

 

arhimandrit Arsenie: Să vină la Ortodoxie! Că e vorba de Adevăr! Adică, dom’le, ia-mi un ochi că văd bine numai cu unul, ştii?

Obiectul unui dialog, dacă vor să fie dialog, ar putea să fie acesta: "nu avem nimic de discutat decīt: vă primim cu drag īnapoi". Asta este poziţia pentru că, altfel, ar īnsemna ca noi să ciuntim din Ortodoxie. Ce să ciuntim?!

 

Dacă v-ar spune cineva că sunteţi habotnic, ce i-aţi răpunde?

 

arhimandrit Arsenie: Nu, dragă, sunt ortodox!

 

V-am īntrebat pentru că au fost acuzaţi unii ortodocşi că sunt habotnici.

 

arhimandrit Arsenie: Ascultă-mă ce spun! N-au cum, trebuie să zică ceva. Dar cu ce interes?

Nu ne-am dus noi la ei :"Hai să veniţi!"; īi chemăm, desigur. Dar văd că pe ei īi roade ceva.

Din punct de vedere spiritual, exclusiv spiritual, au chinul acesta că nu sunt cu Adevărul; şi Adevărul e limpede, dacă vrei să judeci normal, este aici. Noi avem probleme că suntem neatenţi, că suntem slabi, dar īn ceea ce priveşte Adevărul, că despre asta este vorba, nu avem nici o grijă. Dar ei sunt īngrijoraţi. Orice ins dacă te vede pe tine pe o poziţie de valoare caută să te niveleze ca să aibă el linişte pe poziţia lui.

 

Credeţi că s-au făcut progrese īn cadrul mişcării ecumenice, a dialogului cu catolicii şi protestanţii? Adică vedeţi un duh bun?

 

arhimandrit Arsenie: Nu; prin īntrebările pe care le puneţi, repetăm mereu īntrebarea īntīi. Nu, nici un progres nu se poate face, indiferent ce i se propune şi cine īntreţine un dialog; dar īnseamnă că cineva e vīndut, ori laş, ori neortodox, ori nu cunoaşte frumuseţea şi văpaia Ortodoxiei.

 

Dialogurile acestea durează de foarte mult timp.

 

arhimandrit Arsenie: Desigur, numai aşa să nu spună că nu am stat de vorbă, cum au făcut acum: le-am īntors vizita; foarte bine. Asta s-a făcut să arate că suntem civilizaţi, dar suntem pe poziţia noastră. Dar nu asta e discuţia. Discuţia este o īmpăcare: trebuie să ne aşezăm pe o poziţie de Adevăr comun; dar deja e Hristos!

Pentru că vor ei, pentru sutele astea de ani de rătăcire ale lor, trebuie să facem noi concesii ? Nu ! Adevărul este imutabil şi veşnic, este Hristos.

 

Sfinţia voastră, mişcarea ecumenică porneşte de la ideea refacerii unităţii Bisericii Mīntuitorului Hristos. Credeţi că este o ispita de-a dreapta? Pentru că ei cred că suntem divizaţi.

 

arhimandrit Arsenie: Este o ispită de-a dreapta pentru că pun īn discuţie Adevărul.

Acestea sunt porniri omeneşti, sunt momente, sectoare de timp īn care se ivesc o serie īntreagă de lucruri; ei caută să motiveze ce spun şi, din punct de vedere psihologic, nu le convine poziţia Bisericii pentru că vor să ne niveleze; aceasta este īntotdeauna tendinţa celui mai slab ca să te aducă şi pe tine la nivelul lui, ca să poată fi liniştit īn căderea lui.

Ecumenismul este o problemă care nu va reuşi niciodată; decīt o vorbă stearpă, o vorba continuă, cu acelaşi titlu pentru că nu se lasă ei. Noi tăcem; noi nu am stricat nimic. Ca să ne īmpăcăm trebuie să vină la Ortodoxie, absolut, de unde au plecat.

Noi nu avem ce ceda. Ce să cedăm? "O cirtă de va strica cineva din ce īnvăţ Eu, mic se va chema"[12].

Ce s-a stabilit la Sinoadele Ecumenice sunt nişte lucruri cu totul valabile; acelea durau sute de zile, cu mari Sfinţi Părinţi şi: "Părutu-s-a nouă şi Duhului Sfīnt"[13], aşa īncepea hotărīrea care consemna stabilirea Adevărului Sinodului.

 

Foarte mulţi teologi studiază la facultăţi protestante şi catolice; şi tocmai aceştia sunt promotorii mişcării ecumenice.

 

arhimandrit Arsenie: Acestea nu sunt argumente, nu putem să discutăm asta, de ce exista iad şi de ce exista rai; treaba lor!

I-am spus unui băiat care făcuse Teologia sau o termina, pasionat de lucruri mai "exotice" - acesta mi-a zis: "mă duc la Roma cu gīndul să combat catolicismul" - şi i-am spus: ascultă, numai clădirile cīnd le-oi vedea te catolicizezi, cum ai intrat īn Roma. Ei s-au organizat acolo, se motivează, dar se motivează fals.

Dar nu ştiu de ce se pune problema īmpăcării! De ce? Ce te roade? Noi nu am pus problema pentru că suntem liniştiţi, suntem fericiţi.

M-a īngrozit foarte mult cīnd am auzit că nu au Proscomidie, şi cīnd văd ce mult se poate face la Proscomidie unde pomenim morţii şi viii! O Liturghie fără Proscomidie e un lucru raţionalizat, e un simbol, nu mai e un Adevăr.

 

Mai mulţi teologi, printre care şi Mihai Urzică, părintele Iustin Popovici, sīrbul, īn unele cărţi ale lor au afirmat că mişcarea ecumenică ar fi o creaţie a masoneriei. Ce spuneţi?

 

arhimandrit Arsenie: Nu este o creaţie a masoneriei, este o creaţie a dracului.

 

Mai rău!

 

arhimandrit Arsenie: Mai rău! Chiar Iustin Popovici a zis[14] că ar fi cea mai mare greşeală a secolului.

 

Panerezia secolului, "panerezia timpului nostru", s-a exprimat părintele Iustin Popovici.

 

arhimandrit Arsenie: Da. E cea mai mare greşeală. Şi a mai zis īncă una, fiind vorba de el: "S-au făcut trei mari greşeli de la Creaţie: căderea lui Adam, trădarea lui Iuda şi infailibilitatea papală". Va să zică nu putem să dăm citate decīt pentru Ortodoxie. Au fost nişte ortodocşi, nişte trăitori - şi Mihai Urzică pe care īl cunosc; am stat īmpreună şi īl pomenesc zi de zi pe el şi pe Maria, soţia lui; īi am pe pomelnic.

 

L-aţi cunoscut ?

 

arhimandrit Arsenie: Cum să nu. Am stat la el după ce m-a eliberat din īnchisoare; n-aveam unde să stau, şi m-a primit el.

 

Vă cunoştea dinainte?

 

arhimandrit Arsenie: Nu. Am auzit că e om milostiv şi i-am bătut la uşă: "Domnule, sunt eliberat din īnchisoare; n-am unde să stau". Sigur, omul avea inimă bună, dar pe undeva a devenit suspicios - s-a convins că nu este cazul; mi-a trimis şi un rīnd de veşminte.

 

Sfinţia voastră, aţi spus, de altfel spune şi părintele Iustin Popovici, că mişcarea ecumenică este o creaţie a dracului. Vă rugăm să explicaţi acest lucru.

 

arhimandrit Arsenie: Este o risipire de cuvinte pur şi simplu susţinīndu-se prosteşte; pentru că: īmprăştie ca să poţi să stăpīneşti, "dezbină şi stăpīneşte".

Adevărul de credinţă s-a stabilit pe ce a făcut Mīntuitorul, acesta-i adevăr de credinţă; dacă nu-i după Adevăr, sigur că-i după Diavol [15].

 

Cīnd spuneţi că este a dracului arde, ustură.

 

arhimandrit Arsenie: Nu ştiu pe cine arde, dar nu ne interesează; dacă arde īi arde şi altele, nu numai asta.

 

Credeţi că este un drac mai al dracului?

 

arhimandrit Arsenie: Toţi dracii sunt ai dracului.

 

Adică unul mai deştept pentru că este destul de răspīndit şi printre unii ortodocşi.

 

arhimandrit Arsenie: Nu este; afară de cei ce nu cunosc Ortodoxia.

Mīntuitorul a spus cīnd S-a īnălţat la cer: "rămīneţi īn Ierusalim, pīnă ce vă veţi īmbrăca cu putere de sus"[16]; aici este ştiinţa, aici este experienţa: după Cel de sus. Au fost nişte pescari, de aceea i-a ales  Dumnezeu  pe aceştia - cu cele smerite să-i smerească pe toţi.

Īmi pare foarte rău că lumea nu este trezită sau nu este orientată cu privire la bătaia asta continuă de la Apus pentru īmpăcare. Ce īmpăcare? Īţi dau bună ziua, dacă ai magazin, cumpăr pīine de la tine, e altceva; dar eu sunt tot ortodox. Aici trăim cu turcii - am botezat vreo 7 pīnă acum - vin pe la mine şi īmi cer rugăciuni; mi-au zis: "părinte, avem acelaşi Dumnezeu". Avem, sigur că avem acelaşi Dumnezeu, dar nu credeţi īn Hristos, şi numai prin El ne putem mīntui. Cum crezi īn Dumnezeu, aceasta este important.

 

Sfinţia voastră, mai multe Biserici Ortodoxe, printre care şi cea a Serbiei, s-au retras de la dialogurile ecumenice şi din consiliile ecumenice.

 

arhimandrit Arsenie: Sunt foarte de părere. De ce nu ne lasă īn pace? Pentru că nu suportă nimeni pe altul līngă el superior; vrea să-l niveleze, ca să fie liniştit īn slăbiciunile lui.

Sunt bucuros că s-au retras, pentru că sunt foarte convins că nu se poate face ceva ţinīnd cont din alt punct de vedere decīt cel Ortodox; n-avem cum face. "Cine va strica una din aceste mici, mic se va chema"[17], ai văzut cu ce prudenţă a vorbit Mīntuitorul cu mii de ani īnainte ?

 

Apostolul Pavel pune anatema pe cei care strică Adevărul Evanghelic.

 

arhimandrit Arsenie: Păi, nici vorbă; " Īnger de sus de va face altfel decīt vă īnvăţ eu, anatema să fie"[18]. Nu se pune problema.

 

Īn Sinodul Bisericii Sīrbe sunt episcopi care au fost fii duhovniceşti ai Părintelui Iustin Popovici.

 

arhimandrit Arsenie: A fost un om de mare valoare bisericească acest Iustin Popovici; am toată admiraţia.

Dumnezeu l-a scos pe Iustin Popovici care a fost o figură şi continuă să fie. Şi să ştiţi că unul din meritele lui este că a fost erou şi a spus Adevărul fără teamă; nu a fost un molīu să pună problema numai ştiinţific.

A fost un trăitor şi a susţinut Adevărul cu curaj. A vorbit adevărat, chiar dacă se zice că a exagerat cīnd a afirmat că s-au făcut trei mari greşeli īn lume: căderea lui Adam, trădarea lui Iuda şi infailitatea papală. Păi, ce zici de el?! A zis-o cu curaj, şi aşa este; a vrut să arate cīt este de grav; este Hristos īn Papa? Adică nu-i slujitor al lui Hristos?

Pentru că multe face ca să renunţe, dar nu renunţă la asta.

 

Nu renunţă; īi place.

 

arhimandrit Arsenie: Cred şi eu; pe urmă au emanat pe Filioque. Spune Mīntuitorul: "De la Tatăl purcede"[19], şi s-a fixat Crezul la Sinoadele Ecumenice cu nişte titani, niste sfinţi titani; 318 Sfinţi Părinţi, şi toţi sunt sfinţi; şi Atanasie cel Mare, care a fost o sabie bine ascuţită.

La Sinoade[20] s-au stabilit nişte adevăruri de credinţă. Hotărīrea Sinodului īncepea astfel: "Părutu-ni-s-a nouă şi Duhului Sfīnt"[21]; şi nu durau 2-3 zile, ci sute de zile, unde a contribuit şi Duhul Sfīnt. Putem să zicem ceva īn ce priveşte punctele Crezului care s-au stabilit 7 la Sinodul I Ecumenic şi īncă 5 puncte din Crez la al doilea, privind Duhul Sfīnt; putem contesta ceva, vreun punct dintr-acestea că nu-i adevărat?

N-a spus Mīntuitorul, limpede cu privire la Duhul Sfīnt: "Cine se va boteza īn numele Tatălui şi al Fiului şi al Duhului Sfīnt"[22] ? Zice īn Evanghelie: "cine nu se va boteza, nu se va mīntui"[23], deci īn Duhul Sfīnt.

Şi a venit erezia să spună că Duhul Sfīnt este o apariţie inventată de lume. Cum Dumnezeu īn trei, trei Dumnezei. Nu vrea să vadă că sunt 3 feţe şi o singură putere.

Asta-i, asta nu vor să vadă: "nenaştere, naştere şi purcedere".

 

Ce i-aţi spune Papei dacă l-aţi vedea?

 

arhimandrit Arsenie: Mai īntīi de toate aş fi cu inima ortodoxă, cu prezenţă ortodoxă şi am mai spus: "am fi foarte bucuroşi dacă aţi veni la Ortodoxie, īnapoi"; fără condiţii. Am spus: nu există tīrg īn materie de Adevăr.

Asta este o īntrebare de fantezie, nu mă primeşte el pe mine.

A venit īn ţara noastră să facă demonstraţie făcīnd o Liturghie catolică, a venit să facă lucrul ăsta, ceea ce īnseamnă ori să cucerească, ori prozelitism, dar cu o condiţie: să faci ca ei; pe greco-catolici i-a amăgit cu lucrul acesta: rămīneţi şi duceţi o viaţă ortodoxă, dar tineţi administrativ de noi, şi acum sunt mai catolici decīt Papa.

 

I-a păcălit.

 

arhimandrit Arsenie: I-a păcalit. Şi acuma tot aşa, tot metoda aia, īntr-un fel sau altul, dar care-i scopul?

Noi stăm de vorbă cu cei desprinşi de adevărul de credinţă īntr-un singur caz: dacă vrei să vii la Ortodoxie īnapoi, fără condiţii.

 

Singurul dialog ?!

 

arhimandrit Arsenie: Păi, nu se poate altfel. Adică, să mă īmpac cum vrei tu, trebuie să cedez şi eu, trebuie să-ţi accept ţie nişte lucruri.

Ce să acceptăm, ce să cedăm noi? Ce să cedăm? Că, dacă "o cirtă dacă schimbaţi din ce-am spus Eu, mic se va chema"[24]. Noi n-am făcut decīt ce au hotărīt Sinoadele, ce a hotărīt Hristos, pentru că la Sinoade n-au hotărīt oamenii, ci Duhul Sfīnt īn Sinod; aşa se făceau şi consemnările.

A venit Dumnezeu, nu a venit un Arhanghel ca să mai discutăm niţel - poate a greşit arhanghelul ăla.

A venit chiar El, ca să nu se mai pună īn dubiu, pentru că Dumnezeirea a ştiut că vor fi dezbateri şi vor fi schimbări, dar a precizat:  "cerul şi pămīntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece"[25]; şi cuvintele acestea sunt: "o iota sau o cirtă de veţi schimba din ce am hotarăt Eu, mic se va chema"[26] - adică nu se va mīntui; zice şi Sfīntul Ioan Gură de Aur[27].

i īnger din cer de va veni şi vă va īnvăţa altceva decīt vă īnvăţ eu: anatema."[28] (spune Apostolul Pavel).

Va să zică, pecetluiau Adevărul cu ameninţările acestea divine, ameninţări făcute cu adevărat şi poate să fie juridic şi cu tărie.

S-au consemnat īn canoane o serie īntreagă de abateri; se zice că sunt perimate, dar nu sunt perimate.

 

O altă problemă este că aceste canoane nu prea s-au mai republicat.

 

arhimandrit Arsenie: Se scrie, se tipăreşte numai ceea ce ar duce spre o īmpăcare, spre o motivare a lor. Ei vor o īmpăcare, dar să ţinem de Roma; la urma urmei, ei spun că au dreptate.

 

Părintele Iustin Popovici spunea că orice protestant īn materie de dogme este infailibil, e un Papă.

 

arhimandrit Arsenie: a este; ei interpretează la infinit. Dacă Papa singur s-a făcut infailibil, de ce să nu mă fac şi eu ?

Ce temei scripturistic ai ? "Eu sunt cu voi pīnă la sfīrşitul veacului"[29], "vă fac arhierei, vă dau preoţie, vă dau puterea asta harică"[30], dar "Eu sunt Cel ce sunt"[31].

 

 

 

 

Īnsemnări  pentru  Cuvīntul  I.



A se vedea Īnsemnări pentru Cuvīntul  I, īncepīnd cu pagina 23.



[1] Spune Mīntuitorul nostru, Iisus Hristos: "Eu sunt Calea, şi Adevărul, şi Viaţa; nimeni nu vine la Tatăl, fără numai prin mine.", Sfīnta Evanghelie de la Ioan, Capitolul 14, versetul 6.

 

 

[2] Amintim cuvintele Cuviosului Iustin Popovici :

"Dumnezeu-Omul Hristos a unit īn Biserica Sa toate cele din ceruri şi cele de pe pămīnt (Efeseni 1:10); toate tainele cerului şi ale pămīntului s-au īmpreunat īntr-o singură Taină, şi astfel s-a dobīndit Taina cea mare, a-tot-Taina: Biserica. Această mare Taină pătrunde toate mădularele Bisericii, toată viaţa lor, toate legăturile lor. Drept aceea, totul īn Biserică este minune, totul este Taină  "mai presus de cuget" = mai presus de raţiune. Aici nu este nimic obişnuit, nimic banal, nimic de mīna a doua, nimic de puţină īnsemnătate, fiindcă totul este Dumnezeu-omenesc, totul este unit organic īntr-un singur organism Dumnezeu-omenesc, īntr-o singură şi atot-cuprinzătoare "mare taină" Dumnezeu-omenească: Biserica Ortodoxă. (...)

Toate īn Biserică sunt Sfīntă Taină, toate: de la lucrul cel mai mărunt pīnă la cel mai mare, pentru că totul este cufundat īn negrăita sfinţenie a Dumnezeu-Omului Celui fără de păcat, a Domnului Hristos.(...)

Īn Biserică, totul este Sfīntă Taină. Iar pe primul loc: Sfīnta Taină a Botezului, Sfīnta Taină a Mirungerii, şi Sfīnta Taină a Euharistiei.

Orice ierurgie e Sfīntă Taină. "Chiar una mică, chiar şi cea mai mică?" - Da. Oricare dintre ele este la fel de uriaşă ca īnsăşi taina Bisericii. Fiindcă şi cea mai mică dintre ele este īn organismul Dumnezeu-omenesc al Bisericii īntr-o legătură organică, vie, cu īntreaga taină a Bisericii - cu Īnsuşi Dumnezeu-Omul, Domnul Hristos.(…)

Drept aceea, nu este număr tainelor īn Biserica lui Hristos, īn această a-tot-cuprinzătoare sfīntă a-tot-Taină ceresc-pămīntească a Dumnezeu-Omului. Īn ea, şi fiecare "Doamne miluieşte" este o Sfīntă Taină, şi fiecare lacrimă de pocăinţă, şi fiecare suspin al rugăciunii, şi fiecare strigăt de tīnguire."

 

 

[3] Spune Mīntuitorul nostru, Iisus Hristos: "amin zic vouă: pīnă ce va trece cerul şi pămīntul, o iotă sau o cirtă nu va trece din lege, pīnă ce vor fi toate. Deci, cela ce va strica una dintru aceste porunci mai mici, şi va īnvăţa aşa pe oameni, mai mic se va chema īntru Īmpărăţia Cerurilor; iar cela ce va face şi va īnvăţa, acela mare se va chema īntru Īmpărăţia Cerurilor.", Sfīnta Evanghelie de la Matei, Capitolul 5, versetul 18, 19.

 

 

[4] Aceasta este dragoste şi linişte sufletească: a-i arăta celui ce greşeşte şi a-l īndruma spre pocăinţă, mai ales dacă se află īn abateri de la adevărul mīntuitor; este şi gīndirea Sfīntului Ioan Gură de Aur.

A nu-i spune şi a nu īndrepta pe cel ce greşeşte, mai ales īn materie de credinţă, īnseamăna nepăsare, īmpreunare greşelilor dogmatice, ereziilor.

 

 

[5] Pentru a preīntīmpina orice confuzie, şi pentru aducere la cunoştiinţă, facem precizarea că termenii ecumenic ( a-toată-lumea, peste tot pămīntul), catolic (universal) sunt proprii Bisericii Ortodoxe, sunt īnsuşiri ale Bisericii Ortodoxe.

Īn momentul de faţă, īn mod eronat, aceşti termeni sunt folosiţi pentru a arăta pe următorii greşelilor Papei (termenul catolic), respectiv adepţii ecumenismul ( aşa cum este arătat de Cuviosul Părinte Iustin Popovici).

 

 

[6]  Vezi īnsemnarea 1.

 

[7] Multe din greşelile latinilor: Filioque, folosirea azimilor, celibatul preoţilor, īnceputul infailibilităţii sunt dinainte de anul 1054, şi nu au legătură cu acest an; au fost arătate, combătute şi de Sfīntul Fotie, patriarh la Constantinopole, a se vedea Enciclica de la anul 876, de asemenea Sinodul de la Constantinopole de la anul 879-880 .

 

 

[8] Pentru greşelile catolicilor, ca şi pentru alt interes duhov-nicesc, a se vedea şi cele trei tomuri tipărite īn Ţările Romāne, sub īngrijirea patriarhului Dosithei al Ierusalimului:

Cartea Īmpăcării (Tomos Katallaghes), Iaşi, 1694,

Cartea Dragostei (Tomos agapes kata latinon -Tomul dragostei asupra latinilor), Iaşi, 1698, cuprinde şi scrieri ale Sfīntului Marcu al Efesului, apărătorul credinţei la Sinodul de la Ferrara-Florenţa(1438-1439), iar la Rīmnic,

Cartea Bucuriei (Tomos Haras), 1705, apărută  sub voievodul martir Constantin Brīncoveanu, cu purtarea de grijă a Sfīntului Antim Ivireanul, pe atunci episcop de Rīmnic - din acest volum, amintim:

Epistola enciclică, a lui Fotie, către patriarhii Răsăritului, īmpotriva celor ce zic că purcede Duhul cel Sfīnt şi de la Fiul;

Cel de-al optulea Sinod Ecumenic, hotărīri;

Contradicţii īn părerile latinilor, contradicţii arătate de patriarhul Dositei al Ierusalimului;

Aşternuturile Fericitului Meletie, papa Alexan-driei, despre care este adevărata Biserică, şi care este adevăratul ei Cap, şi īmpotriva primatului papei Romei;

Dialogul oarecărui secretar cu latinii, şi că pe eretici Biserica Sobornicească īi leapădă de la sine;

Dialog īntre doi monahi, contra latinilor.

Mai amintim:

Ioan Eugenikos, Discurs contra hotărīrii sinodului din Florenţa, Iaşi, 1694; Nectarie, patriarh al Ierusalimului, Intīmpinare īmpotriva primatului Papii, Iaşi, 1682; Eustratie Argentis, Manual īn contra infailibilităţii Papei, Iaşi, 1746; Sintagma contra azimilor, Iaşi, 1747.

 

 

[9] Termenul (neo)protestant vine de la protestul faţă de Papa, denumire atribuită de papistaşi următorilor lui Luther (din păcate, Luther nu s-a īntors către Răsărit); aceştia sunt: evanghelici, luterani, reformaţi, calvini, unitarieni, baptişti, adventişti, penticostali etc, amestec de iconoclasm (hulitori ai icoanelor), interpretare eronată a Sfintei Scripturii, hulire a Sfinţilor, a Crucii, a Maicii Domnului etc.

A se vedea răspunsurile patriarhului Ieremia al II al Constantinopolei către luteranii din Tubingen(1576, 1579, 1581); după a treia sfătuire, "dialogul" a īncetat, ascultīnd de Apostolului Pavel: "De omul eretic, după una şi a doua sfătuire, te fereşte." (Epistola Sfīntului Apostol Pavel către Tit, Capi-tolul 3,versetul 10).

De asemenea, amintim:

Varlaam, mitropolit al Moldovei, Răspuns īmpotriva cate-hismului calvinesc, Iaşi, 1645,

Dosithei, patriarh al Ierusalimului, Manual īn contra rătăcirii calvine, Bucureşti, 1690.

 

[10] Vezi īnsemnarea 9.

 

[11] Parafrază, vezi īnsemnarea 3.

 

[12] Parafrază, vezi īnsemnarea 3.

 

 

[13] "Pentru că s-au părut Sfīntului Duh, şi nouă", consemnare la Sinoade, īncepīnd cu Sinodul Apostolic, conform Sfīntului Apostol Iacov, şi Sfinţilor Apostoli, Faptele Sfinţilor Apostoli, Capitolul 15, versetul 28.

 

 

[14] Cartea Cuviosului Iustin Popovici(1894-1977), Biserica Ortodoxă şi Ecumenismul, a fost tradusă pe romāneşte de răposatul părinte Olimp Căciula, īn 1979; de atunci, o copie dactilografiată se află şi īn biblioteca Facultăţii deTeologie din Bucureşti. Citatele din Cuviosul Iustin Popovici sunt după ediţia din anul 2002, Mănăstirea Sfinţii Arhangheli, Petru Vodă, īn traducerea lui Adrian Tănăsescu.

 

 

[15] Parafrază; spune Domnul nostru, Iisus Hristos: "Cel ce nu este cu Mine, īmpotriva Mea este, şi cel ce nu adună cu Mine risipeşte", Sfīnta Evanghelie de la Matei, Capitolul 12, versetul 30.

 

 

[16] Spune Mīntuitorul nostru, Iisus Hristos: "Şi iată, Eu trimit făgăduinţa Tatălui meu īntru voi, iar voi şedeţi īn cetatea Ierusalimului, pīnă ce vă veţi īmbrăca cu putere de sus. Şi i-a scos pe ei afară pīnă īn Betania, şi ridicīndu-Şi mīinile sale, i-a binecuvīntat pe dīnşii. Şi a fost cīnd i-a binecuvīntat pe ei, S-a depărtat de la dīnşii, şi Se īnălţa la cer. Iar ei īnchinīndu-se Lui, s-au īntors īn Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau īn toată vremea īn Biserică, lăudīnd şi binecuvīntīnd pe Dumnezeu, Amin." Sfīnta Evanghelie de la Luca, Capitolul 24, versetul 49,50,51,52.

 

[17] Parafrază, vezi īnsemnarea 3. 

 

 

[18] Spune Sfīntul Apostol Pavel: "Ci măcar noi, sau īnger din cer de va binevesti vouă, afară de ceea ce am binevestit vouă, anatema să fie. Precum am zis mai īnainte, şi acum iarăşi zic: Oricine de vă va binevesti vouă afară de ceea ce aţi luat, anatema să fie.", Epistola Sfīntului Apostol Pavel, către Galateni, Capitolul 1, versetul 8, 9.   

 

 

[19] Spune Mīntuitorul nostru, Iisus Hristos: "cīnd va veni Mīngīietorul pe care Eu voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi pentru Mine.", Sfīnta Evanghelie de la Ioan, Capitolul 15, versetul 26.

 

 

[20] Prin Sinod Ecumenic ( a toată lumea) se īnţelege importanţa deosebită a sinodului pentru viaţa Bisericii. Sinodul de la anul 787, pentru cinstirea Icoanelor şi condamnarea celor ce le hulesc, a fost recunoscut, consacrat ca ecumenic īn timpul Patriarhului Fotie al Constantinopolei; unul din meritele Sfīntului Fotie este că a contribuit esenţial la codificarea sinoadelor recunoscute de Biserică - lucrare cunoscută īn prezent sub numele de Pidalion, care cuprinde şi canoanele şi comentariile la acestea.

Sfīntul Simeon al Tesalonicului, Patriarhul Dositei īn culegerea de texte Tomul Bucuriei(Tomos Haras), de asemenea  Enciclica Patriarhilor Ortodocşi de la anul 1848 arată Sinodul de la anul 879-880 din timpul Patriarhului Fotie fiind a toată lumea(ecumenic); de asemenea sinoadele palamite (1341, 1347, 1351) din timpul Sfīntului Grigorie Palama sunt considerate cu caracter ecumenic.

 

[21]    Parafrază; vezi īnsemnarea 13.

 

[22] Parafrază; spune Mīntuitorul nostru, Iisus Hristos, Apostolilor: "Datu-Mi-s-a toată puterea, īn Cer, şi pe pămīnt. Drept aceea, mergīnd, īnvăţaţi toate neamurile, botezīndu-i pe ei īn numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfīntului Duh. Īnvăţīndu-i pe dīnşii să păzească toate cīte am poruncit vouă. Şi iată, Eu cu voi sunt īn toate zilele, pīnă la sfīrşitul veacului, Amin.", Sfīnta Evanghelie de la Matei, Capitolul 28, versetul 18, 19, 20.

 

 

[23] Parafrază; spune Domnul nostru, Iisus Hristos: "Amin, Amin grăiesc ţie: de nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre īntru Īmpărăţia lui Dumnezeu", Sfīnta Evanghelie de la Ioan, Capitolul 3, versetul 5, de asemenea, spune Mīntuitorul: "mergeţi īn toată lumea, şi propovăduiţi Evanghelia la toată zidirea. Cel ce va crede şi se va Boteza, se va mīntui; iar cel ce nu va crede, se va osīndi." Sfīnta Evanghelie de la Marcu, Capitolul 16, versetul 15, 16

 

[24]  Parafrază; vezi īnsemnarea 3. 

 

[25] Spune Domnul nostru, Iisus Hristos: "Cerul şi pămīntul va trece, iar cuvintele Mele nu vor trece.", Sfīnta Evanghelie de la Matei, Capitolul 24, versetul 35, de asemenea, spune Mīntuitorul: "Mai lesne este cerul şi pămīntul să treacă, decīt din lege o cirtă să cadă.", Sfīnta Evanghelie de la Luca, Capitolul 16, versetul 17  

 

[26]  Parafrază; vezi īnsemnarea 3. 

 

[27] Sfīntul Ioan Gură de Aur, Omilia a XVI - a, Omilii la Sfīnta Evanghelie de la Matei.

 

[28] Vezi īnsemnarea 18.

 

[29] Vezi īnsemnarea 22.

 

[30] Parafrază; spune Domnul nostru, Iisus Hristos, Apostolilor: "Pace vouă; precum M-a trimis pe mine Tatăl, şi Eu vă trimit pe voi. Şi acestea zicīnd, a suflat, şi a zis lor: Luaţi Duh Sfīnt. Cărora veţi ierta păcatele, se vor ierta lor; şi cărora le veţi ţinea, vor fi ţinute.", Sfīnta Evanghelie de la Ioan, Capitolul 20, versetul 21, 22, 23; de asemenea, spune Mīntuitorul: "Amin grăiesc vouă: ori cīte veţi lega pe pămīnt, vor fi legate īn Cer; şi ori cīte veţi dezlega pe pămīnt, vor fi dezlegate īn Cer.", Sfīnta Evanghelie de la Matei, Capitolul 18, versetul 18 .

 

[31]  Parafrază; Ieşire, Capitolul 3, versetul 14; Sfīnta Evanghelie de la Ioan, Capitolul 8, versetul 58; Sfīnta Evanghelie de la Ioan , Capitolul 10, versetul 30.

 

SINGUR ORTODOXIA
arhimandrit Arsenie Papacioc


CUVĪNTUL I
Despre unitatea Bisericii; despre dialogurile cu cei care s-au desprins de Biserica; despre ecumenism.
Īn care se arata ca unitatea Bisericii tine de Mīntuitorul Hristos, care este Calea, Adevarul si Viata.

CUVĪNTUL II
Despre Sinoade, despre dogme, despre drumul spre mīntuire; despre schisma si despre eres; despre succesiunea apostolica.
Īn care se arata ca singurul drum mīntuitor este cel al Bisericii Ortodoxe.

CUVĪNTUL III
Despre o noua mentalitate si un nou limbaj "teologic", adica despre biserici nedepline, biserici surori si altele ca acestea.
Īn care se arata ca dragostea se bucura numai de Adevar.

CUVĪNTUL IV
Despre rugaciunile īmpreuna cu schismaticii si ereticii, care acum se numesc si "rugaciuni ecumenice"; si altele, tot "ecumenice".
Īn care se arata ca trebuie sa ne rugam īn Adevar, īn practica Adevarului, asa cum s-a predanisit de catre Biserica drept-maritoare.

CUVĪNTUL V
Despre revenirea la Ortodoxie, adica:
Rīnduiala cum se cuvine sa primim pe schismatici si pe eretici, care vin la drept maritoarea credinta.
Precum se spune īn Molitvelnicele autentice.

ULTIMUL CUVĪNT