[ dreapta credintă ] [ drumul sufletului dupa moarte ] [ yoga ] [ magie. vrăjitorie ] [ diavol ] [ sex ] [ avort ] [ noroc ] [ superstitii ] [ OZN ] [ muzica rock ] [ bioenergie ] [ horoscop ] [ noile buletine 666 ] [ alte religii ] [ televizor ] [ vise ] [ stiintă si religie ] [ păcate ] [ canoane ] [ căsătorie familie ] [ rugăciuni ] [ cum postim ] [ asceza ] [ foto galerie ] [ interviuri online ] [ psaltică MP3 ] [ calendar ortodox ] [ cărti ] [ duhovnici ] [ noutăti ] [ index ]
 



CUVÂNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
(26 Decembrie 1978)

Toate praznicele dumnezeiesti care se rânduiesc de Biserică în cursul anului sunt taine dumnezeiesti si fapte din viata Mântuitorului Iisus Hristos. Iar astăzi, la nasterea Lui, prăznuim o taină care este taina tainelor. O taină ascunsă din veci si îngerilor si oamenilor. Căci nici îngerii nu stiau cum Dumnezeu, Care este Împăratul slavei si al luminii celei neapro-piate si a toată zidirea, va săvârsi o taină ca aceasta. Dar când a venit Mântuitorul în lume să Se jertfească pentru mântuirea lumii si să întemeieze Biserica, atunci si ei s-au învătat.

N-au stiut că se va face vierme, că asa se numeste omul de Duhul Sfânt: Eu sunt vierme si nu om. N-au stiut că Se va smeri, Se va face om, Se va pogorî până la noi!

Acum au învătat îngerii cum că cele dimpotrivă pe cele dimpotrivă le surpă prin puterea lui Dumne-zeu, că prin blestem vine binecuvântare, căci spune Scriptura: Blestemat este tot cel spânzurat pe lemn. Se răstigneste Hristos pe Cruce pentru noi si aduce binecuvântare la toată lumea. Prin moarte aduce viată, iar prin smerenia Lui, înăltarea noastră. Prin jertfa Lui, înnoirea noastră si prin pătimirea Lui, nepătimirea noastră. Astfel, vedem că prin cele dimpotrivă pe cele dimpotrivă le vindecă.

Dar si altfel lucrează Dumnezeu. Cu cele asemenea, pe cele asemenea le vindecă. Cu rana Lui vindecă rana noastră, cu moartea Lui vindecă moartea noastră, cu ascultarea Lui aduce ascultarea noastră, cu plecăciunea Lui, ridicarea noastră, cu nestricăciunea Lui pricinuieste nestricăciunea noastră, cu smerenia Lui, smerenia noastră (Sfântul Grigore de Nyssa, Cuv. 8 la Cântarea Cântărilor).

Deci, pe cele dimpotrivă cu cele dimpotrivă le vindecă si cu cele asemenea pe cele asemenea le pricinuieste, fiindcă prin întruparea lui Dumnezeu toate câte erau potrivite firii omenesti s-au răsturnat, cum arată dumnezeiescul Ioan Gură de Aur, căci Hristos a răsturnat logica lumii celei căzute.

Omul putea să cugete că prin moarte, Hristos putea să aducă moartea, dar El a adus viata; că prin blestem va aduce blestem, dar El a adus binecu-vântare. Căci se zice că prin El se vor binecuvânta toate semintiile si limbile pământului. Deci tot ce era logic si firesc pentru mintea omenească cea căzută, s-a răsturnat prin taina iconomiei în trup.

Dar nici începătoriile, nici îngerii n-au înteles în ce chip a lucrat Domnul nostru Iisus Hristos la mântuirea neamului omenesc, prin atâta smerenie si pogorâre.

Spun Sfintii Părinti că îngerilor li s-a părut că Mântuitorul, când era pe Cruce, Si-a iesit din firea Sa, că adică nu mai este Dumnezeu, ci pătimeste ca om. Si erau gata să creadă că se stinge Acela despre care stiau că este Mântuitorul lumii, văzându-l asa de smerit pe Cruce, asa de rănit, asa de batjocorit, si asa de nebăgat în seamă de toată lumea care era în jurul Lui.

Dar să revenim la sărbătoarea de astăzi, căci am văzut în ce chip taina iconomiei în trup sau a Nasterii Domnului, n-a fost înteleasă nici de îngeri si nici de oameni.

Astăzi este soborul Maicii Domnului.

Care a fost pricina pentru care Biserica lui Iisus Hristos, mireasa Mielului, a pus a doua zi de Crăciun să se serbeze Soborul Maicii Domnului? Îndată după Nasterea Domnului avem Soborul Maicii Domnului, pentru că în ea se cinstesc mai ales persoanele legate de Nasterea Lui: Maica Domnului, fericitul Iosif logodnicul, Sfântul Iacov fratele Domnului, Sfântul Prooroc David si ceilalti.

Cei ce au alcătuit sinaxarul anului n-au fost oameni neînvătati, oameni de rând, ci sfinti mari. Ei s-au întrebat: "Prin cine s-a făcut mântuirea neamu-lui omenesc? Prin Domnul nostru Iisus Hristos. Dar prin cine a lucrat Dumnezeu si care au fost vasele alese de Dumnezeu la taina aceasta a mântuirii lumii? Întâi Iisus Hristos, al doilea Maica Domnu-lui".

Vedem deci că mai înainte de veci s-a prevăzut, în sfatul Preasfintei Treimi, planul mântuirii neamu-lui omenesc prin întruparea lui Dumnezeu-Cuvântul dintr-o fecioară. De aceea v-am spus că întruparea s-a făcut după voia cea mai înainte povătuitoare.

Nici satana, nici heruvimii, nici îngerii, nici sfintii n-au cunoscut taina aceasta a sfatului Preasfin-tei Treimi, că Dumnezeu la plinirea vremii Se va face om din fecioară.

Si zice dumnezeiescul Părinte Maxim: "Cum de n-au stiut îngerii Taina cea din veac ascunsă si de îngeri nestiută, de vreme ce proorociile despre venirea lui Mesia s-au făcut prin îngeri?" Căci bunăvestirea Maicii Domnului s-a făcut prin îngeri (Luca 1, 28).

Si tot acelasi sfânt părinte arată apoi, că într-a-devăr stiau îngerii. Dar ce stiau? Că Se va naste Mesia, dar nu stia nimeni în ce chip. Taina a fost ascunsă până la Hristos, ba este ascunsă si astăzi si va rămâne ascunsă în veacul veacului. Rămâne nestiut în ce chip Dumnezeu Cel neîncăput si nescris împrejur de toate zidirile sale si de toate cerurile, a încăput în pântecele unei fecioare, ca să fie desăvârsit Dumnezeu si să Se facă om; ca în acelasi timp să stea împreună cu Tatăl pe scaun si în pântecele fecioarei si să le umple pe toate.

Vedeti cum la taina înomenirii lui Dumnezeu-Cuvântul, pentru împlinirea planului mântuirii neamului omenesc, slujeste Maica Domnului ca vas ales si fată aleasă dintre toate popoarele pământului la săvârsirea acestei taine?

Căci zice dumnezeiescul Maxim Mărturisi-torul: "Precum grădina se face ca să sădim pomi si pomii se sădesc pentru grădină, asa Maica Domnului S-a făcut de Dumnezeu mai înainte si s-a întocmit planul ca din ea să Se nască Hristos la plinirea vremii".

Dar si prin Isaia s-a spus cu 700 de ani mai înainte: Iată, Fecioara va lua în pântece si va naste fiu si vor chema numele Lui Emanuel, adică cu noi este Dumnezeu (Isaia 7, 14).

Deci, Maica Domnului a fost o persoană aleasă de Preasfânta Treime, din toate popoarele pământului, ca cea mai curată si mai sfântă fecioară, din neam arhieresc si împărătesc, din neamul lui Aaron după mamă si din neamul lui David după tată, aleasă din două semintii de frunte după trup, iar după duh, cum Unul Dumnezeu stie, ca să slujească la mântuirea neamului omenesc.

La Buna Vestire Arhanghelul Gavriil i se închină ei de la început: Bucură-te, ceea ce esti plină de dar, Marie, Domnul este cu tine (Luca 1, 28).

Maica Domnului a fost cea mai aproape de Mântuitorul. Ea L-a purtat nouă luni în pântece, L-a născut în iesle, L-a hrănit cu lapte un an de zile, L-a purtat în brate si de câte ori nu L-a sărutat pe Acela care a făcut cerul si pământul? De câte ori nu L-a mângâiat, de câte ori nu L-a îmbrătisat, de câte ori n-a plâns de bucurie, pentru că ea nu era numai o fecioară preasfântă si preacurată, ci era si proorocită. Ea stia că Acela pe Care L-a născut în pesteră nu este numai om, ci este si Dumnezeu, Ziditorul ei, Care a zămislit-o si pe dânsa în pântecele maicii sale.

Gânditi-vă câtă bucurie era în inima ei când îsi dădea seama că ea poartă în brate pe Acela care tine în palma Lui cerul si pământul!

La locul din Scriptură unde păstorii au vestit cuvântul cel grăit lor de înger despre Prunc (Luca 2, 10-18) si unde Simeon bătrânul i-a proorocit în biserică că prin inima ei va trece sabie la patima Mântuitorului (Luca 2, 35), ce se zice? Iar Maria păstra toate aceste cuvinte, punându-le în inima sa (Luca 2, 19).

Maica Domnului n-a avut dureri la nastere, căci numai ea a născut fără dureri. Pentru că acolo unde n-a fost înainte dulceată de nuntă, nici durere n-a fost mai pe urmă. Ea a născut de la Duhul Sfânt, fără durere, dar a avut dureri la răstignirea Mântuitorului. Atunci a trecut sabie prin inima ei si de trei ori a lesinat, văzând pe Fiul ei însângerat, batjocorit si bătut, stiind mai ales cine este El, Care a venit să mântuiască lumea si cu rana Lui să vindece rana neamului omenesc.

Este o părere a unor teologi mari ai Bisericii Răsăritului că atâta valoare are Maica Domnului în cer si pe pământ, încât dacă, Doamne fereste, Dumnezeu ar fi pierdut toate cele nouă cete de îngeri, toată lumea cea văzută si nevăzută si toate popoarele lumii, nu ar fi avut atâta scârbă ca dacă ar fi pierdut-o pe Maica Domnului.

Asa teologhisesc multi sfinti, între care si Sfântul Nicodim Aghioritul, pentru că planul mântu-irii neamului omenesc era prevăzut să se împlinească numai la venirea Mântuitorului prin Maica Domnu-lui. Atâta valoare are Maica Domnului, încât covâr-seste toate puterile cele de sus si cele de jos.

Maica Domnului este al doilea cer sau a doua lume, cum zice Sfântul Ioan Damaschin. Printr-însa s-a înnoit neamul omenesc si ea este Împărăteasa tuturor îngerilor si a tuturor sfintilor si Maica noastră a tuturor popoarelor pământului si a tot sufletul necăjit si întristat care o cheamă în ajutor.

Stiti oare, în ziua Judecătii, cine are să fie de-a dreapta Mântuitorului? Maica Domnului! Iar de-a stânga Lui, Sfântul Ioan Botezătorul, îngerul întâi-stătător al tuturor sfintilor.

Deci aceste două persoane sfinte sunt cele mai mari din ceruri după Preasfânta Treime.

Câtă durere, câtă nebunie, câtă orbire, câtă rătăcire, câtă nepăsare, câtă negrijă si câtă rusine va fi pentru popoarele pământului care n-au cunoscut-o si n-au cinstit-o! Că ea, fiind de-a dreapta Mântuito-rului, câtă slavă nu va avea atunci, ca una care L-a purtat pe Mântuitorul în pântece si L-a născut si L-a alăptat si L-a purtat în brate si toată viata a fost lângă El si pururea L-a păzit de primejdii si pururea L-a ascultat si a suferit la patima Lui mai mult decât oricine, că inima ei a fost însângerată.

Mare rusine o să aibă aceia în ziua Judecătii.

Câtă slavă si cinste nu are ea acolo sus, iar noi păcătosii pe pământ ne lenevim s-o chemăm în ajutor, pentru că nu stim câtă durere o să aibă sufletul nostru în ceasul mortii. Atunci o să vedem cât poate Maica Domnului să ne usureze si să ne scoată din ghiarele dracilor, care vor veni să ne arate toate câte am gresit cu cuvântul, cu lucrul si cu gândul.

De aceea fericiti si de trei ori fericiti sunt crestinii aceia din casa cărora nu lipseste icoana Maicii Domnului si au candelă la icoana ei, si citesc în fiecare zi măcar un acatist sau un paraclis al Maicii Domnului. Amin.





Parintele Cleopa


Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan


Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000

DESPRE APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA

CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN

DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA

DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI, NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3

SFATUL DRACILOR

DESPRE MOARTE
DESPRE FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC

SFATURI DUHOVNICESTI



Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa

1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15.
Prozelitismul sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti

Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa


Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)


 

Parintele Arsenie Papacioc


Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3

- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie

- Convorbiri duhovnicesti I
(NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)

 

Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie