[ dreapta credintă ] [ drumul sufletului dupa moarte ] [ yoga ] [ magie. vrăjitorie ] [ diavol ] [ sex ] [ avort ] [ noroc ] [ superstitii ] [ OZN ] [ muzica rock ] [ bioenergie ] [ horoscop ] [ noile buletine 666 ] [ alte religii ] [ televizor ] [ vise ] [ stiintă si religie ] [ păcate ] [ canoane ] [ căsătorie familie ] [ rugăciuni ] [ cum postim ] [ asceza ] [ foto galerie ] [ interviuri online ] [ psaltică MP3 ] [ calendar ortodox ] [ cărti ] [ duhovnici ] [ noutăti ] [ index ]
 

INCEPUTUL SLOVEI N

PENTRU AVVA NIL

1) Zis-a avva Nil : orice vei face spre izbanda asupra fratelui ce te-a nedreptatit pe tine, toate spre sminteala ti se vor face in vremea rugaciunii.( + )
( + ) Nil, Pentru rugaciune, cap. 13.
2) A zis iarasi : rugaciunea este odrasla a blandetii si a nemanierii.( + )
( + ) La acelas loc, cap. 14.
3) A zis iarasi : rugaciunea este izgonire a intristarii si a mahniciunii.( + )
( + )La acelas loc, cap. 16.
4) A zis iarasi : mergand, vinde-ti toate averile tale si le da saracilor; si luand crucea, leapada-te de sine-ti, ca sa poti fara de raspandire sa te rogi.( + )
( + ) La acelas loc. cap. 17.
5) A zis iarasi : orice vei suferi filosofand ( +1 ), vei gasi roada acestuia in vremea rugaciunii.( +2 )
( +1 ) Adica rabdand.
( +2 ) La acelas loc, cap. 19.
6) A zis iarasi : dorind sa te rogi cum se cade, sa nu mahnesti vreun suflet; iar de nu, in zadar alergi.( + )
( + ) La acelas loc, cap. 20.
7) Zis-a iarasi : nu voi dupa cum ti se pare, sa se faca lucrurile tale, ci dupa cum place lui Dumnezeu si vei fi tulburat si nemultumit in vremea rugaciunii tale.( + )
( + ) La acelas loc, cap. 89.
8) Zis-a iarasi : fericit este calugarul, cel ce se socoteste pe sinesi tuturor lepadatura.( + )
( + ) La acelas loc, cap. 123.
9) Zis-a iarasi : neranit ramane de sagetile vrajmasului calugarul care iubeste linistea. Iar cel ce se amesteca cu multimea oamenilor, dese rani primeste.

10) Zis-a iarasi : robul care se leneveste de lucrurile stapanului sau sa se gateasca spre batai.( + )
( + ) Luca XII, 47

PENTRU AVVA NISTERO

1) Avva Nistero cel mare umbla in pustie cu un frate si vazand un balaur a fugit. Si i-a zis lui fratele : si tu te temi, parinte ? Si i-a zis lui batranul : nu ma tem, fiule, dar mai de folos este ca am fugit, fiindca nu puteam scapa de duhul slavei desarte.

2) Un frate l-a intrebat pe un batran, zicand; care lucru este bun sa-l fac si sa traiesc cu el ? Si a zis batranul : Dumnezeu stie care este bun. Insa auzim ca a intrebat cineva din parinti pe avva Nistero cel mare, pe prietenul lui avva Antonie. Si i-a zis lui : care lucru este bun sa-l fac ? Si i-a zis : au nu sunt toate lucrurile intocmai ? Scriptura zice ca Avraam a fost iubitor de straini si Dumnezeu era cu dansul. Ilie iubea linistea si Dumnezeu era cu dansul si David a fost smerit si Dumnezeu era cu dansul. Deci, ce vezi cu sufletul tau ca voiesti, dupa Dumnezeu aceasta fa, si-ti pazeste inima.

3) Avva Iosif zis-a lui avva Nistero : ce voi face limbii mele, caci nu o pot stapani ? Si i-a zis lui batranul : dar de vei vorbi, ai odihna ? I-a zis lui : nu. Si a zis batranul : deci, daca nu ai odihna pentru ce vorbesti ? Mai bine taci si de se va intampla vorba, mai vartos asculta decat sa vorbesti.

4) Un frate a vazut pe avva Nistero purtand doua colovii si l-a intrebat pe el, zicand : de va veni vreun sarac si-ti va cere haina, pe care o dai lui ? Si raspunzand a zis : pe cea mai buna. Si i-a zis fratele : dar daca si aitui iti va cere, ce ii dai lui ? Si i-a zis batranul : jumatatea celeilalte. Si a zis fratele : dar daca si altul iti va cere ce ii vei da lui ? Iar el a zis : tai si pe cealalta si-i dau lui pe jumatate si cu cealalta ma incing. Si iarasi a zis : dar daca si pe aceasta o va cere cineva, ce faci ? Batranul a raspuns : ii dau lui si pe cealalta si mergand ed la un loc, pana cand Dumnezeu va trimite si ma va acoperi, caci nu cer de la altcineva.

5) Zis-a avva Nistero : dator este calugarul in toata seara si dimineata sa faca socoteala pentru ce am facut noi din cele ce voieste Dumnezeu si ce nu am facut din cele nu voieste si asa sa-si albeasca toata viata, caci ce asa a trait avva Arsenie. Sileste-te in toate zileie sa stai inaintea lui Dumnezeu fara pacat. Asa te roaga lui Dumnezeu, ca si cum ai fi de fata inaintea Lui, care este de fata, caci cu adevarat este de fata. Nu-ti pune tie legi si nu judeca pe nimeni. Strain lucru este calugarilor sa jure, sa calce juramantul, sa minta, sa blesteme, sa ocarasca, sa rada. Iar cel ce se cinsteste peste cuviinta sau se lauda, mult se pagubeste.

PENTRU AVVA NISTERO CEL DIN CHINOVIE

1) Zicea avva Pimen despre avva Nistero, ca precum sarpele cel de arama, pe care l-a facut Moise spre tamaduirea norodului, asa a lost batranul, avand toata fapta cea buna si tacand, pe toti ii tamaduia.

2) Intrebat fiind avva Nistero de avva Pimen, de unde a castigat aceasta fapta buna, caci oricand i s-a intamplat necaz in chinovie, nu graia, nici nu intra in imijloc, a raspuns : iarta-ma, avvo ! Cand am intrat la inceput in chinovie am zis cugetului meu : ca tu si magarul una sunteti. Precum magarul se bate si nu graieste, se ocaraste si nimic nu raspunde, asa si tu. Dupa cum zice psalmistui : ca un dobitoc eram inaintea Ta, dar eu sunt pururea cu Tine.

PENTRU AVVA NICON

1) Un frate l-a intrebat pe unul din batrani, zicand : cum diavolul aduce ispite asupra sfintilor ? Si i-a zis lui batranul ca a fost unul din parinti, anume Nicon, care locuia in Muntele Sinai. Si iata pe oarecine mergand la casa unui faranit si gasind pe fiica lui singura, a cazut cu dansa. Si i-a zis ei : spune ca pustnicul avva Nicon ti-a facut asa. Si cand a venit tatal ei si a aflat, luand sabia, s-a dus asupra batranului si batand in usa, a iesit batranul. Si intinzand el sabia ca sa-l omoare, s-a uscat mana lui. Si ducandu-se faranitul la biserica, a spus batranilor si au trimis la dansul si a venit batranul. Si batandu-l mult, voiau sa-l goneasca. Si s-a rugat zicand : lasa-ma aici, pentru Dumnezeu, ca sa ma pocaiesc, si despartindu-l pe el trei ani, a dat porunca ca nimeni sa nu mearga la el. Si a facut trei ani, venind in fiecare duminica la biserica si facand metanie, se ruga la toti zicand : rugati-va pentru mine ! Iar mai pe urma s-a indracit cel ce a facut pacatul si a pus ispita asupra batranului. Si a marturisit in biserica ca el a facut pacatul si a zis sa napastuiasca pe robul lui Dumnezeu. Si mergand tot norodul, a facut metanie batranului, zicand : iarta-ne pe noi, avvo ! Si le-a zis lor : de a va ierta, iertati sunteti; dar a ramane aici cu voi nu mai raman, ca nu s-a aflat unui sa aiba dreapta socoteala si sa-i fie mila de mine. Si asa s-a dus de acolo. Si a zis batranul catre fratele : vezi cum diavolul aduce ispitele asupra sfintilor ?

PENTRU AVVA NETRA

1) Povestitu-s-a despre avva Netra, ucenicul lui avva Siluan, ca si cand sedea in chilia sa in muntele Sinai, cu masura se ocarmuia pe sinesi dupa trebuinta trupului. Iar cand s-a facut episcop la Faran, mai mult se stramtora pe sinesi spre viata cea aspra. Si i-a zis lui ucenicul sau : avvo, cand eram in pustie, nu te nevoiai asa. Si i-a raspuns batranul : acolo era pustie si liniste si saracie si voiam sa chivernisesc trupul, ca sa nu ma bolnavesc si sa caut cele ce nu aveam. Iar aici este lume si pricepere si de ma voi si bolnavi aici, este cine sa ma sprijineasca, ca sa nu pierd calugaria.

PENTRU AVVA NICHITA

1) Spunea avva Nichita despre doi oarecare frati ca s-au unit, vrand sa locuiasca impreuna. Si a socotit unul intru sine : Orice va voi fratele meu, aceea sa fac. Asemenea si fratele celalalt a socotit, ca voia fratelui sau va face. Si au trait ani multi cu multa dragoste. Dar vazand vrajmasul, s-a dus sa-i desparta si stand in tinda se arata unuia ca un porumbel, iar altuia ca o cioara. Si a zis unul : vezi porumbelul acesta ? Zis-a acela : cioara este. Si au inceput a se certa, altul alta zicand, si sculandu-se s-au batut pana la sange, spre cea mai desavarsita bucurie a vrajmasului si s-au despartit. Iar dupa trei zile s-au trezit venindu-si in fire si facandu-si metaiiie, marturiseau ceea ce fiecare din ei socoteau pasarea cea vazuta. Si cunoscand razboiul vrajmasului, au ramas pana la sfarsit nedespartiti.