1) Povestit-a sfantul Epifanie, episcopul Ciprului, ca in vremea fericitului Atanasie
cel Mare, niste pasari zburand imprejurul capistei lui Serapid, strigau neincetat
: cras ! Cras ! Si venind elinii la fericitul Atanasie, au strigat : raule batrane
spune-ne noua, ce striga pasarile ? Si raspunzand a zis : pasarile striga : cras,
cras ! Iar cuvantul acesta: cras, cras, in limba avsonenilor insemneaza maine.
Si adauga ca maine vor vedea slava lui Dumnezeu. Si dupa aceea s-a vestit moartea
imparatului Iulian. Si aceasta facandu-se, s-au adunat ei si strigau asupra lui
Serapid zicand : daca nu il voiai pe el, pentru ce luai darurile lui ?
2) Acesta a povestit, ca in cetatea Alexandriei era un vizitiu, care era feciorul
unei maici ce se numea Maria. Acesta la alergarea de cai ce se facea, a cazut,
apoi sculandu-se a intrecut pe cel ce l-a surpat si a biruit. Si norodul a strigat
: fiul Mariei a cazut si s-a sculat si a biruit. Inca graindu-se acest glas, a
venit vestea in norod pentru capistea lui Serapid, ca marele Teofil suindu-se,
a surpat idolul lui Serapid si a stapanit capistea.
3) S-a vestit fericitului Epifanie, episcopul Ciprului de la avva manastirii,
pe care o avea in Palestina, asa : cu rugaciunile tale nu ne-am lenevit de canonul
nostru, ci cu osardie citim si ceasul intai si al treilea si al saselea si al
noulea si vecernia. Iar el prihanindu-i, le-a aratat lor zicand : aratati sunteti
ca va leneviti in celelalte ceasuri ale zilei, petrecand deserti la rugaciune.
Ca trebuie calugaria cea adevarata neincetat sa aiba rugaciunea si cantarea psalmilor
in inima sa.
4) A trimis odata sfantul Epifanie catre avva Ilarion, rugandu-l pe el si zicand
: vino sa ne vedem mai inainte de a ne duce din trup. Si mergand el, s-au bucurat
unul cu altul. Dar mancand ei, s-a adus o pasare. Si luand episcopul, a dat lui
avva Ilarion si a zis batranul : iarta-ma, ca de cand am luat schima, nu am mancat
junghiat. Si i-a zis lui episcopul: iar eu de cand am luat schima, nu am lasat
pe cineva sa adoarma avand ceva asupra mea, nici eu nu am adormit avand ceva asupra
cuiva. Si a zis lui batranul : iarta-ma, ca petrecerea ta este mai mare decat
a mea.
5) Acestasi zicea : daca Melchisedec, chipul lui Hristos, a binecuvantat pe Avraam,
radacina iudeilor, cu mult mai vartos insusi adevarul Hristos binecuvinteaza si
sfinteste pe toti ce cred in El
6) Acestasi zicea : cananianca striga si se asculta. Si femeia caruia ii curgea
sange, tace si se fericeste iar fariseul striga si se osandeste; vamesul nici
nu deschide gura si se asculta.
7) Acestasi zicea : proorocul David intru fara de vreme se ruga; in miezul noptii
se scula, inainte de zori se cucerea, in zori sta de fata, dimineata se ruga,
seara si la amiaza. Si pentru aceasta zicea : de sapte ori in zi Te-am laudat
!
8) Zis-a iarasi: de nevoie este castigarea cartilor crestinesti la cei ce pot
sa le dobandeasca. Ca si singura vederea cartilor mai pregetatori catre pacat
ne face pe noi si catre dreptate ne indeamna sa ne ridicam.
9) Zis-a iarasi : mare intarire spre a nu pacatui, este citirea Scripturilor.
10) Zis-a iarasi : mare prapastie si adanca groapa este nestiinta Scripturilor.
11) Zis-a iarasi : mare vanzare a mantuirii este a nu sti nici una din dumnezeestile
legi.
12) Acestasi zicea : gresalele dreptilor sunt imprejurul buzelor, iar ale pacatosilor
izvorasc din tot trupul. Pentru aceea canta David : pune, Doamne, straja gurii
mele si usa de ingradire imprejurul buzelor mele, si : zis-am, pazi-voi caile
Tale, ca sa nu gresesc cu limba mea !
13) Acestasi a fost intrebat : pentru ce sunt zece poruncile legii, iar fericirile
noua ? Si a zis : cele zece porunci sunt intocmai la numar cu ranile egiptenilor,
iar numarul fericirilor este chip de intreita Treime !
14) S-a intrebat acestasi : de este de ajuns un drept sa imblanzeasca pe Dumnezeu.
Si i-a zis : asa este. Ca El a zis : cercati unul sa faca judecata si dreptate
si milostiv voi fi catre popor !
15) Acestasi a zis: Dumnezeu, celor pacatosi, de se vor pocai, iarta si capetele,
precum pacatoasei si talharului si vamesului iar de la cei drepti cere dobanzi.
Si aceasta este ceea ce zicea apostolilor : ca de nu va prisosi dreptatea voastra
mai mult decat a carturarilor si a fariseilor, nu veti intra intru Imparatia cerurilor.
16) Zicea inca si aceasta : Dumnezeu cu foarte putin pret vinde dreptatile la
cei ce se sarguesc sa le cumpere : pe o bucatica de paine, pe o haina proasta,
pe un pahar cu apa rece, pe un banisor.
17) Adauga inca si aceasta : omul imprumutandu-se de la om pentru saracie, sau
pentru trebuinta inmultirii si dand inapoi, multumeste cu adevarat, dar da inapoi
intru ascuns, fiindca se rusineaza. Iar stapanul Dumnezeu dimpotriva, intru ascuns
imprumutandu-Se, rasplateste inaintea ingerilor si a arhanghelilor si a dreptilor
!
PENTRU SFANTUL EFREM
1) Copil era avva Efrem si a vazut vis, adica vedenie, ca, a rasarit via pe limba
lui si a crescut si a umplut toata partea cea de sub cer, fiind foarte roditoare.
Si veneau toate pasarile cerului si mancau din rodul viei. Si pe cat mancau, se
inmultea rodul ei.
2) Altadata iarasi a vazut unul din sfinti, in vedenie, o ceata de ingeri pogarindu-se
din cer cu porunca lui Dumnezeu, avand in maini o carte, adica un tom scris dinlauntru
si din afara si ziceau unii catre altii : cui se cuvine sa se dea aceasta ? Si
unii ziceau :acestuia, iar altii : altuia. Dar au raspuns si au zis : cu adevarat
sfinti sunt si drepti. Insa nimanui nu se poate sa se dea aceasta, fara numai
lui Efrem. Si a vazut batranul ca lui Efrern au dat ei cartea. Si sculandu-se
dimineata, au auzit pe Efrem ca intocmai ca un izvor izvoraste din gura lui si
alcatuieste. Si au cunoscut, ca de la Duhul Sfant sunt cele ce ieseau prin buzele
lui Efrem.
3) Altadata iarasi, trecand Efrem, din indemnare oarecare a venit o pacatoasa,
cu magulire sa-l traga spre impreunare urata, iar de nu, macar sa-l porneasca
spre manie, ca niciodata nu-l vazuse cineva manios. Si a zis ei : vino dupa mine
! Si apropiindu-se la un loc intru care era mult norod, a zis ei : in locul acesta
vino precum ai voit. Iar aceea vazand norodul, a zis lui: cum putem aceasta sa
facem, atata norod stand si nu ne rusinam ? Iar el a zis catre dansa : daca de
oameni ne rusinam, cu mult mai vartos trebuie sa ne rusinam de Dumnezeu, care
vadeste cele acunse ale intunericului. Iar ea rusinandu-se, s-a dus fara de isprava.
PENTRU UN MIREAN ANUME EVHARIST
1) Doi din parinti s-au rugat lui Dumnezeu, ca sa-i incredinteze pe ei, la care
masura au ajuns. Si le-au venit lor glas zicand : in cutare sat al Egiptului este
un mirean anume Evharist si femeia lui se numeste Maria. Inca nu ati venit voi
la masurile acestora. Si sculandu-se cei doi batrani, au mers in satul acela si
intreband, au aflat chilia lui si pe femeia lui si i-au zis ei : unde este barbatul
tau ? Iar ea a zis : pastor este si paste oile. Si i-a bagat pe ei in chilie.
Iar dupa ce s-a facut seara, a venit Evharist cu oile si vazand pe batrani, le-a
gatit lor masa si a adus apa sa le spele picioarele lor. Si i-au zis lui batranii
: nu vom gusta ceva, de nu ne vei vesti noua lucrarea ta. Si Evharist cu smerenie
a zis : eu sunt pastor si aceasta este femeia mea. Iar batranii au statut rugandu-l
pe el si nu a vrut el sa le spuna. Si au zis lui batranii : Dumnezeu ne-a trimis
pe noi la tine. Iar cum a auzit cuvantul acesta s-a temut si a zis lor : iata
oile acestea le avem de la parintii nostri si orice spor va da Domnul sa dobandim
dintransele, facem in trei parti: o parte saracilor si o parte pentru iubirea
si primirea de straini si a treia parte pentru trebuinta noastra. Si de cand am
luat pe femeia mea, nu m-am spurcat nici eu, nici ea, ci fecioara este si fiecare
din noi deosebi se culca, iar noaptea purtam saci si ziua hainele noastre. Pana
acum nimeni din oameni acestea nu le-a stiut. Si auzind s-au minunat si s-au dus
slavind pe Dumnezeu.
PENTRU EVLOGHIE PREOTUL
1) Evloghie oarecare, ucenic fiind al fericitului Ioan arhiepiscopul, preot si
pustnic mare, postind din doua in doua zile, iar de mai multe ori si toata saptamana
petrecand, mancand numai paine si sare, se slavea de oameni. Acesta s-a dus la
avva Iosif la Panefo, nadajduind sa vada ceva mai multa asprime de viata la dansul.
Si primindu-l pe el batranul cu bucurie, orice a avut a pus ca sa faca mangaiere
si i-au zis lui ucenicii lui Evloghie: nu mananca preotul afara de paine si sare;
iar avva Iosif tacand manca. Si petrecand trei zile, nu i-au auzit pe ei cantand
sau rugandu-se, ca era ascunsa lucrarea lor. Si au iesit nefolosindu-se Evloghie
cu ucenicul sau. Iar dupa iconomie s-a facut negura si ratacindu-se s-au intors
la batranul. si mai inainte de a bate ei in usa, i-au auzit pe ei cantand si staruind
el mult, mai pe urma au batut in usa. Iar aceia, tacand din cantarea de psalmi,
i-au primit cu bucurie. Si pentru arsita, au turnat ucenicii lui Evloghie apa
in vas si i-au dat lui. Si era apa amestecata cu de mare si de rau si nu a putut
sa o bea. Si venind intru sine a cazut inaintea batranului, voind sa stie petrecerea
lor, zicand : avvo, ce este aceasta, ca intai nu cantati, ci acum, dupa ce ne-am
dus noi. Si vasul de apa, acum luandu-l, am aflat apa sarata. Zis-a batranul :
fratele este nebun si dupa amagire o au amestecat cu apa de mare. Iar Evloghie
il ruga pe batranul, voind sa stie adevarul. Si i-a zis lui batranul : acel mic
pahar de vin era al dragostei, iar apa aceasta este pe care o beau fratii totdeauna.
Si l-a invatat pe el deosebirea socotelilor si a taiat de la el toate cele omenesti.
Si s-a facut iconomicos si pogorator. Si dupa aceea manca toate cele ce i se puneau
inainte. si s-a invatat si el sa lucreze in ascuns. Si a zis batranului : negresit,
intr-adevar este lucrarea voastra.
PENTRU AVVA EVPREPIE
1 ) Zis-a avva Evprepie: avand intru tine ca este Dumnezeu credincios si puternic,
crede intru Dansul si te vei impartasi de cele ale Lui. Iar de defaimezi, nu crezi.
Si toti credem ca toate sunt Lui cu putinta, dar si intru lucrurile tale crede
Lui, ca si intru tine face minuni.
2) Acestasi pradandu-se, ajuta impreuna pradatorilor. Iar dupa ce au incarcat
ei cele din iauntru si-au lasat toiagul lor si indata ce l-a vazut avva Evprepie,
s-a mahnit si luandu-l alerga inapoia lor, vrand sa li-l dea. lar aceia nevrand
sa-l primeasca, ci temandu-se sa nu li se intample ceva, intalnind el pe unii,
care mergeau pe aceeasi cale, ii poftea sa le dea lor acel toiag.
3) A zis avva Evprepie : cele trupesti sunt materie. Cel ce iubeste lumea, iubeste
sminteala si impiedicarile. Deci de se va intampla sa se piarda candva ceva, aceasta
trebuie sa o primim cu bucurie si cu marturisire, fiindca ne-am izbavit de griji.
4) Un frate a intrebat pe avva Evprepie pentru viata. Si a zis batranul : iarba
mananca, cu iarba te imbraca, pe iarba te culca ( adica toate le defaima ), iar
inima castig-o de fier.
5) Un frate a intrebat pe acest batran, zicand : cum vine frica lui Dumnezeu in
suflet ? Si a zis batranul : de va veni omul smerenie si neagoniseala si neosandire,
vine la el frica lui Dumnezeu.
6) Acestasi a zis : sa petreaca cu tine pururea frica lui Dumnezeu si smerenia
si lipsa de bucate si plansul.
7) La inceputul sau avva Evprepie a mers la un batran si a zis lui : avvo, spune-mi
un cuvant, cum sa ma mantuiesc ! Iar el i-a zis : de voiesti sa te mantuiesti,
cand vei merge la cineva, sa nu apuci mai inainte sa graiesti, pana nu te va intreba,
iar el pentru cuvantul acesta umilindu-se, a pus metanie, zicand : cu adevarat
multe carti am citit si acest fel de invatatura nu am cunoscut. Si mult folosindu-se,
s-a dus.
PENTRU AVVA ELADIE
1) Povesteau parintii pentru avva Eladie, ca au facut douazeci de ani la chilii
si a nu ridicat candva ochii in sus sa vada streasina bisericii.
2) Se povestea pentru acestasi avva Eladie, ca paine si sare manca. Deci, cand
au venit Pastile, zicea : fratii paine si sare mananca, iar eu trebuia sa fac
putina osteneala pentru Pasti. Si fiindca in celelalte zile mananc sezand jos,
acum, ca este Pasti, voi face osteneala si voi manca stand in picioare.
PENTRU AVVA EVAGRIE
1) Zis-a avva Evagrie : cand esti in chilie, strange-ti gandul tau, adu-ti aminte
de ziua mortii, vezi atunci murirea trupului, pune in minte nevoia ! Ia osteneala,
defaima desertaciunea lumii, ca sa poti totdeauna sa petreci in dragostea linistii
si sa nu slabesti ! Adu-ti aminte si de asezarea cea acum in iad; gandeste cum
sunt acolo sufletele, in care cumplita tacere, in care amar suspin si in cat de
mare frica si infiorare si asteptare ! Socoteste chinuirea cea neincetata, lacrima
cea sufleteasca si fara de sfarsit ! Ci si de Ziua Invierii adu-ti aminte si de
starea inaintea lui Dumnezeu ! Gandeste la judecata cea infricosata si groaznica
! Pune in mijloc cele ce se pastreaza pacatosilor, rusinea cea inaintea lui Dumnezeu
si a ingerilor si a arhanghelilor si a tuturor oamenilor, muncile, focul cel vesnic,
viermele cel neadormit, tartarul, intunericul, scrasnirea dintilor, fricile si
pedepsele ! Pune inca in mijloc si bunatatile cele ce se pastreaza dreptilor,
indrazneala cea inaintea lui Dumnezeu Tatal si a Hristosului Lui, a ingerilor,si
a arhanghelilor si a toata multimea sfintilor, imparatia cerurilor si a darurilor
ei, bucuria si desfatarea ei ! Pomenirea acestora amandorura adu-o la tine ! Si
pentru judecata pacatosilor lacrimeaza, plangi, temandu-te ca nu cumva si tu sa
fii intru acestea ! Iar pentru cele ce se pastreaza dreptilor, bucura-te si te
veseleste ! Si pe acestea te sarguieste sa le dobandesti, iar de acelea sa te
instrainezi. Cauta sa nu uiti candva, macar inauntru, in chilia ta fiind, macar
afara undeva, pomenirea acestora, ca macar prin aceasta sa scapi de gandurile
cele spurcate si vatamatoare !
2) Zis-a iarasi : taie prietesugurile celor multi, ca sa nu se spurce mintea ta
si va turbura chipul linistirii.( 1 )
( 1 ) La avva Dula
num. 2.
3) Zis-a iarasi : mare lucru este cu adevarat a se ruga fara raspandire, dar mai
mare este si a canta fara raspandire.
4) Zis-a iarasi : du-ti aminte totdeauna de iesirea ta si nu uita judecata cea
vesnica si nu va fi greseala in sufletul tau.
5) Zis-a iarasi: ridica ispitele si nimeni nu este care sa se mantuiasca.( 1 )
( 1 ) La avva Antonie,
num. 7.
6) Zis-a iarasi : graia unul din parinti ca hrana cea mai uscata si deopotriva,
injugata fiind cu dragostea, degraba baga pe monah in limanul nepatimirii.
7) S-a facut odata sobor la chilii pentru un lucru si a grait avva Evagrie. Zis-a
lui preotul : stim, avvo, ca de erai in tara ta, poate si episcop vrei sa fii
si cap multora, iar acum ca un strain sezi aici. Iar el umilindu-se, nu s-a tulburat,
ci clatinand cu capul, a zis lui : adevarat este, parinte ! Insa odata am grait,
iar a doua nu voi mai adauga.( 1 )
( 1 ) Iov 39.
PENTRU AVVA EVDEMON
1) A zis avva Evdemon pentru avva Pafnutie, parintele Schitului, ca s-a pogorat
acolo un tanar si nu l-au lasat sa petreaca acolo, zicand : in vremea mea chip
de femeie nu voi lasa sa petreaca in Schit pentru razboiul vrajmasului.
